Surse guvernamentale au declarat pentru Digi24.ro că în discuțiile de la Bruxelles, între ministrul Finanțelor Marcel Boloș și oficialii Comisiei Europene, cei din urmă au sugerat ca România să majoreze TVA-ul la 21% pentru a acoperi gaura de la buget. O altă variantă sugerată de Comisie a fost majorarea TVA pentru produsele alimentare. Potrivit surselor citate, Guvernul respinge aceaste variante.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu pleacă joi la Bruxelles pentru a discuta cu reprezentanții Comisiei Europene, după ce zilele trecute și-a trimis miniștrii pentru discuții tehnice. Pe partea măsurilor fiscale, ministrul Finanțelor Marcel Boloș a prezentat planul guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget și motivele pentru care țara noastra nu se va încadra în deficitul de 4,4% asumat la începutul anului. 

Comisia Europeană nu a fost convinsă de măsurile propuse și a cerut măsuri suplimentare. „Sunt sigur că vom găsi, împreună cu partenerii europeni, soluția justă, astfel încât cadrul fiscal bugetar stabilit pentru 2023, 2024 și 2025 să fie actualizat, ținând cont de aceste realități”, a spus Marcel Ciolacu în deschiderea ședinței de Guvern de joi, referindu-se la argumentele cu care încearcă să convingă Comisia Europeană că România va depăși deficitul asumat.

„În spiritul solidarității europene sunt absolut convins și există deja semnale în acest sens că și Comisia va recunoaște eforturile financiare deosebite făcute de noi în acest an pentru susținerea Ucrainei și Republicii Moldova”, a spus premierul.

Ciolacu vrea să obțină de la Comisia Europeană acceptul ca România să poată depăși deficitul bugetar asumat de 4,4% din PIB până la nivelul de 5,5% din PIB.

Surse politice susțin că premierul va prezenta aceleași argumente prezentate deja de ministrul Finanțelor, și-anume ajutorul României pentru Ucraina, ajutoarele energetice pentru Moldova, precum și creșterea procentului pentru Apărare la 2,5% din PIB.

Guvernul nu ia în calcul variantele propuse de Comisie referitor la majorarea TVA. „Nu exista nicio discuție de creștere”, spun surse politice.

În cazul în care Comisia Europeană și Guvernul nu ajung la un compromis, Comisia are instrumentele de a propune stoparea unor fonduri europene destinate României până când țara va reintra pe traiectoria asumată de reducere a deficitului.

La Bruxelles, premierul Marcel Ciolacu se va întâlni cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Lyen.

Marți, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat pentru Digi24 că a cerut Comisiei Europene să accepte o țintă de deficit de 5,5% din PIB, semnificativ mai mare decât ținta asumată în legea bugetului, de 4,4% din PIB, motivând că România a avut cheltuieli mari și neprevăzute în urma războiului din Ucraina.

Boloș a mai spus că le-a prezentat acestora proiectele de creșteri de taxe și de reduceri de cheltuieli. „Am prezentat planul de măsuri fiscale și reducerea cheltuielilor bugetare. Discuțiile sunt cu cifre și cu impact bugetar care interesează Comisia și pe noi, România, pentru că avem angajamente față de UE pe care trebuie să le respectăm. Am arătat care sunt calculele noastre în ce privește partea de impact, în termeni de impact bugetar, și urmează să fie analizate toate aceste măsuri și felul în care au fost gândite de Coaliție și, de asemenea, să primi feedback pe marginea lor”, declara acesta.

Pentru creșterea veniturilor, Guvernul are în vedere mai multe măsuri care se vor aplica de la 1 octombrie și 1 ianuarie.

De la 1 octombrie:

De la 1 ianuarie:

Iar pe partea de reducere a cheltuielilor bugetare Guvernul are în vedere câteva măsuri:

Pentru intervalul 1 octombrie - 1 ianuarie:

În interviul pentru Digi24, de la Bruxelles, ministrul Finanțelor declara că la întâlnirile cu oficialii europeni trebuie „să asigurăm Comisia că nu vom merge spre acel 6,84% din ținta de deficit bugetar, ceea ce pentru România ar fi fost un pericol imens de suspendare a fondurilor europene” și că prin măsurile asumate „ să începem să reducem din ținta de deficit bugetar”.

„În acest fel, pentru 2024 și 2025 avem în vedere ca măsurile să-și continue efectul și noi să putem implementa fondurile europene. Miza pentru România înseamnă cele 75 miliarde euro și înseamnă respectarea angajamentelor pe care le-am asumat pentru a nu acționa clauza de suspendare a fondurilor și a rămâne cu proiectele de investiții fără sursă de finanțare”, a mai declarat ministrul Finanțelor.