Cu aproape o lună înainte de ziua alegerilor prezidenţiale din Statele Unite (5 noiembrie), cursa dintre Kamala Harris și Donald Trump pentru Casa Albă pare să fie în plin blocaj atât la nivel naţional, cât şi în statele decisive. În acest caz, victoria va fi acordată de cele mai mici marje - fiecare nou alegător implicat, fiecare alegător nehotărât influenţat ar putea contribui la obţinerea loviturii de knock-out, relatează BBC.

„În orice cursă foarte strânsă, în care electoratul este prefect divizat, o diferenţă de un punct procentual sau două ar putea fi decisivă”, spune David Greenberg, istoric prezidenţial la Universitatea Rutgers, potrivit News.ro. 

În timp ce strategii partidului se concentrează asupra modului de a obţine acel avantaj decisiv, ar putea fi la fel de uşor ca acest lucru să-l facă un eveniment scăpat de sub controlul lor, o întorsătură neaşteptată de situaţie, care să răstoarne campania în ultimele săptămâni.

A fost deja un an al undelor de şoc în politica SUA - de la un candidat care a supravieţuit la două tentative de asasinat şi a fost condamnat penal, la un altul, preşedintele Joe Biden, care a renunţat la cursă în favoarea vicepreşedintelui său mult mai tânăr.

Cu toate acestea, atunci când surprizele vin în octombrie - s-a întâmplat în cazul casetei de la emisiunea Access Hollywood a lui Trump sau al e-mailurilor lui Hillary Clinton din 2016 - abia dacă mai există timp pentru a recupera sau a recâştiga impulsul după un pas greşit sau un ciclu de ştiri proaste.

Chiar săptămâna trecută au existat mai multe zvonuri noi care s-ar putea transforma în furtuni politice până la 5 noiembrie, notează BBC.

Prima potenţială furtună politică a fost una la propriu. Uraganul Helene a devastat săptămâna trecută două câmpuri-cheie de luptă electorală, Georgia şi Carolina de Nord. Din cauza concentrării intense asupra celor două state în timpul acestei curse prezidenţiale, un dezastru umanitar, cu un bilanţ de peste 200 de morţi deja, a devenit, de asemenea, o problemă politică. Într-o escală în Georgia, Harris a promis ajutor pe termen lung pentru regiune, la începutul săptămânii trecute, iar sâmbătă i-a vizitat pe cei afectaţi de furtună în Carolina de Nord. „Suntem aici pentru o perioadă lungă de timp”, a declarat ea în Georgia.

Între timp, ambele state sunt, în esenţă, victorii obligatorii pentru Trump, iar sondajele arată o egalitate fără precedent. În timp ce vizita Georgia, fostul preşedinte a afirmat că americanii pierd bani din ajutoarele de urgenţă, deoarece aceştia au fost cheltuiţi pentru migranţi. De fapt, cele două programe distincte au bugete separate, iar administraţia Biden i-a acuzat pe republicani că răspândesc „minciuni sfruntate” cu privire la finanţarea pentru răspunsul la dezastre.

Atunci când un dezastru loveşte, nu este uşor pentru guvern să mulţumească pe toată lumea. Dacă atacurile lui Trump se concretizează, orice nemulţumire a alegătorilor cu privire la eforturile de redresare ar putea afecta rezultatul în două dintre cele mai urmărite state din ţară.

La mii de kilometri de sud-estul american devastat de dezastre, o criză provocată de om continuă să se infiltreze în politica americană. Războiul din Gaza riscă să se extindă într-o conflagraţie regională, în timp ce forţele israeliene se luptă cu forţele Hezbollah în sudul Libanului, iar Iranul a lansat sute de rachete asupra Israelului la începutul săptămânii trecute.

În timp ce Harris s-a prezentat ca un candidat al schimbării, ea nu se distanţează cu nimic de actuala administraţie atunci când vine vorba de politicile americano-israeliene. Or, acest lucru prezintă riscuri. Speranţele pentru orice fel de încetare a focului preelectorală în Gaza par să fi fost definitiv spulberate, iar Casa Albă încearcă în acest moment să se asigure că răspunsul inevitabil al Israelului la atacul iranian de marţi nu va duce la un război total.

Joi seara, Biden nu a fost tocmai liniştitor. „Nu cred că va fi un război total”, a spus el. „Cred că îl putem evita. Dar sunt încă multe de făcut”, a adăugat preşedintele.

Războiul are consecinţe şi acasă pentru democraţi, chiar dacă, de obicei, alegătorii americani nu se gândesc direct la politica externă atunci când votează.

Angajamentul lui Harris de a continua să furnizeze arme Israelului reprezintă o problemă pentru două segmente cheie ale bazei democrate: arabo-americanii din statul Michigan şi tinerii alegători din campusuri, unde protestele anti-război ar putea reîncepe.

Conflictul din Orientul Mijlociu a alimentat, de asemenea, preocupările legate de buzunar. Menţionarea de către Biden a posibilităţii ca Israelul să ţintească rafinăriile iraniene a făcut ca preţul petrolului să crească joi cu peste 5%. Iar dacă există un lucru la care consumatorii americani sunt deosebit de sensibili, acesta este creşterea preţurilor la pompa de benzină.

În general, sondajele de opinie continuă să arate că economia este principala problemă pentru alegătorii americani. Vineri, Harris şi democraţii au primit veşti bune în această privinţă, ultimele cifre privind ocuparea forţei de muncă indicând o creştere robustă a numărului de locuri de muncă în ultimele luni şi un nivel al şomajului care a scăzut la 4,1%.

Cu toate acestea, potrivit dlui Greenberg, preocupările alegătorilor cu privire la economie sunt mai mari decât ultimele cifre privind locurile de muncă. „Când oamenii se plâng de economie, ei se plâng de fapt de eşecul pe termen lung în anumite părţi ale ţării - comunităţile dezindustrializate din America rurală”, arată el. „Acestea sunt părţi ale ţării care suferă chiar şi într-o economie bună”, spune Greenberg.

În cea mai mare parte a sezonului electoral, Trump s-a descurcat mai bine decât Harris atunci când alegătorii au fost întrebaţi cine cred ei că ar face o treabă mai bună cu economia, inclusiv într-un sondaj CNN recent. Dar există semne că avansul său nu este bătut în cuie, un sondaj Cook Political Report privind statele disputate arătând că cei doi candidaţi sunt la egalitate în ceea ce priveşte întrebarea cine ar fi cel mai bun în gestionarea inflaţiei.

Un obstacol economic iminent pentru democraţi s-a evaporat, de asemenea, săptămâna trecută - greva docherilor, care a închis pentru scurt timp porturile esenţiale de pe Coasta de Est şi din Golful Mexic pentru prima dată în ultimii 50 de ani. Ambele părţi au convenit să revină la masa negocierilor în ianuarie, redeschizând porturile. Dacă o întrerupere a activităţii ar fi continuat, aceasta ar fi putut perturba lanţurile de aprovizionare şi ar fi determinat creşterea preţurilor de consum în săptămânile dinaintea alegerilor.

Între timp, traversările fără documente la frontiera dintre SUA şi Mexic au revenit la nivelurile de dinaintea pandemiei Covid, după ce au atins un nivel record de 249.741 în decembrie anul trecut.

În timp ce impactul acestei creşteri bruşte a numărului de imigranţi la frontieră se face încă simţit în multe oraşe americane, este posibil ca urgenţa crizei să se diminueze.

În timp ce multe dintre ştirile de săptămâna trecută ar putea însemna probleme pentru Harris şi democraţi, nici pentru Trump nu totul a fost uşor.

Comportamentul său în timpul atacului din 6 ianuarie asupra Capitoliului SUA a fost din nou în centrul atenţiei miercuri, când un judecător federal a făcut public un document al procurorului special Jack Smith care prezintă cazul şi dovezile pe care le are împotriva lui Donald Trump în ceea ce priveşte încercarea fostului preşedinte de a anula rezultatul alegerilor din 2020.

Documentul, care susţine că fostului preşedinte nu ar trebui să i se acorde imunitate prezidenţială împotriva urmăririi penale, conţinea noi detalii despre cuvintele şi acţiunile lui Trump care au condus la revolta susţinătorilor săi de la Capitoliu.

Un sondaj recent al CNN arată că alegătorii o preferă pe Harris în detrimentul lui Trump în ceea ce priveşte aspectele legate de „protejarea democraţiei”, cu 47% la 40%, astfel încât orice lucru care readuce în atenţie ultimele săptămâni haotice ale preşedinţiei lui Trump ar putea fi în avantajul democratei.

Termenul „surpriza din octombrie” face parte din lexicul politic american de aproape 50 de ani. Campaniile se tem de titlurile sau crizele neaşteptate care îi îndepărtează pe candidaţii lor de mesaj şi schimbă traiectoria unei curse.

Chiar şi cea mai mică ondulaţie a opiniei publice ar putea aduce victoria pentru Casa Albă într-un an în care marjele electorale din statele indecise ar putea fi măsurate în doar câteva zeci de mii de voturi.

Potrivit dlui Greenberg, scrutinul din noiembrie se prefigurează a fi unul foarte disputat. „Nu mai am unghii”, spune el. „Mi-aş putea imagina aceste alegeri mergând în ambele sensuri, cu consecinţe extrem de semnificative care depind de acest vot, indiferent de loialitatea ta”, spune expertul.