Semne de viață extraterestră au fost observate pe o planetă îndepărtată. Potrivit astronomilor, ei au detectat un compus chimic „produs doar de viață” pe Planeta K2-18b, din constelația Leului. Descoperirea făcută acum un an a fost studiată, vineri, cu ajutorul telescopului James Webb, iar rezultatele vor fi aflate peste câteva luni.
Planeta K2-18b, descoperită inițial de observatorul spațial Kepler, este situată în zona locuibilă a constelației Leului, este de peste două ori mai mare decât Pământul și aflată la 120 de ani lumină distanță. Cercetătorii cred că au detectat în atmosfera acestei planete, anul trecut, sulfură de dimetil, o substanță „produsă doar de viață”, conform Science Times.
Observațiile inițiale ale telescopului Webb au sugerat prezența sulfurei de dimetil (DMS). Cea mai mare parte a DMS din atmosfera Pământului este eliberată de fitoplanctonul marin, ceea ce indică faptul că biologia planetei poate fi similară cu a noastră.
În realitate, oamenii de știință nu au reușit să conceapă un proces natural geologic sau chimic care ar putea produce DMS în absența viețuitoarelor. Potrivit doctorului Nikku Madhusudhan, astronom la Universitatea din Cambridge, descoperirea a fost neașteptată. Totuși, având în vedere că acestea erau observații preliminare, el a putut declara doar cu 50% certitudine că pe K2-18b se găsește DMS.
Madhusudhan este responsabil de investigația planetei K2-18b. El se referă la ea ca fiind o lume „hyceană”, un nume recent inventat de acesta pentru a descrie o planetă stâncoasă cu apă și oceane și o atmosferă bogată în hidrogen. El a descris descoperirea ca fiind un „moment foarte profund”, deoarece dă credibilitate ideii că apa oceanului depășește o atmosferă bogată în hidrogen.
„Dacă detectăm DMS [pe K2-18b], acesta îl pune practic în top pentru potențiale semne de locuire”, a spus Madhusudhan.
Telescopul spațial James Webb a observat planeta ore întregi vineri (26 aprilie) pentru a valida descoperirea. Cu toate acestea, pasionații de viață extraterestră și spațiu trebuie să aștepte câteva luni pentru ca datele să fie verificate și eliberate.
Anul trecut, astronomii au descoperit o nouă exoplanetă care prezintă semne de viață. Planeta are aproximativ dimensiunea Pământului și se află la 31 de ani lumină distanță.
Limitările tehnologiei actuale împiedică însă căutarea de exoplanete sau planete extrasolare, cele dincolo de Sistemul nostru Solar. Deși avem o tehnologie uimitoare, metodele noastre actuale de găsire a exoplanetelor sunt mult mai eficiente în găsirea de lumi mari decât cele mici.
Pentru a stabili existența unei exoplanete, tehnologia se bazează pe semne indirecte, cum ar fi impactul planetei asupra stelei sale natale. Metoda vitezei radiale măsoară modificări minuscule ale lungimii de undă a luminii pe măsură ce atracția gravitațională a exoplanetei deplasează ușor steaua. În schimb, metoda de tranzit detectează scăderile extrem de slabe, regulate, în lumina stelelor, pe măsură ce o exoplanetă orbitează între noi și steaua ei.
Primul pas în stabilirea posibilității de locuire a unei planete este unde se plasează aceasta în așa-numita zonă locuibilă. Tipul acesta de informații despre steaua pitică roșie din apropiere Wolf 1069, care are o masă de 1,36 ori mai mare decât cea a Pământului, au fost găsite de un grup de astronomi germani sub conducerea Diana Kossakowski de la Institutul Max Planck pentru Astronomie (MPIA).
Kossakowski susține că, după analizarea datelor Wolf 1069, au descoperit că semnalul era de amplitudine mică. Călătorește cu o cincime din distanța dintre Pământ și Soare pe o orbită în jurul stelei la fiecare 15,6 zile.
Radiația primită de Wolf 1069b este de aproximativ 65% din cea primită de Pământ, chiar dacă este de 15 ori mai aproape de steaua sa decât este Pământul de Soare.