Cele 23 de state membre UE care fac parte şi din NATO vor fi probabil de acord cu creşterea obiectivului de cheltuieli pentru apărare peste ţinta curentă de 2% din PIB la summitul din iunie al Alianţei care va stabili un nou nivel, a declarat preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, relatează Reuters.

Preşedintele american Donald Trump a făcut presiuni asupra aliaţilor NATO să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, o ţintă pe care nu o îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele 32 de state membre NATO, nici măcar SUA.

Antonio Costa a programat o reuniune informală a liderilor UE lunea viitoare pentru a discuta despre investiţii în domeniul securităţii şi apărării, a declarat el miercuri seară într-un interviu pentru postul public portughez RTP.

Secretarul general al NATO Mark Rutte şi prim-ministrul britanic Keir Starmer vor participa şi ei la întâlnire, a adăugat el.

Cheltuielile comune ale tuturor celor 23 de state UE membre NATO corespund deja ţintei de 2% din PIB după ce au crescut cu 30% în urma invadării Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, a menţionat Costa.

„Există un consens foarte rezonabil în rândul statelor membre pentru a continua pe această cale", a adăugat el.

„Aş anticipa că da, cu siguranţă, la viitorul summit NATO din iunie, o ţintă mai mare de 2% va fi stabilită. Dacă va fi 5%, dacă va fi 3%, nu ştiu, este o decizie pe care statele membre o vor lua în cadrul NATO", a spus Costa.

Consiliul European condus de Antonio Costa reuneşte şefi de stat şi de guvern din 27 de state membre.

Analişti şi oficiali au declarat pentru Reuters că cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare este imposibilă din punct de vedere politic şi economic pentru aproape toate statele membre şi ar necesita o finanţare suplimentară de miliarde de dolari. Totuşi, ei susţin că este probabil ca aliaţii să convină să meargă dincolo de ţinta actuală de 2% din PIB la summitul NATO din iunie.

Costa, fost premier portughez, a declarat că Rusia reprezintă principala ameninţare pentru NATO şi că ţările trebuie să prioritizeze ameliorarea apărării aeriene şi dotarea cu sisteme antirachetă şi pentru războiul electronic.

Investiţiile în industria şi tehnologia de apărare vor întări şi competitivitatea economiei UE, a spus el, adăugând că în cele din urmă va apărea necesitatea unei discuţii privind "o finanţare comună" pentru apărarea colectivă.

Franţa şi statele baltice s-au pronunţat pentru un mecanism comun al UE de împrumut pentru a finanţa cheltuielile în domeniul apărării. Rezultatul acestei dezbateri ar putea depinde de rezultatul viitoarelor alegeri naţionale din Germania, care până în prezent s-a opus ideii, notează Reuters.