Președintele Braziliei, Lula da Silva, spune că este „contrariat” că nu l-a întâlnit personal pe Volodimir Zelenski la summit-ul G7 de la Hiroshima, de duminică.

Zelenski, care a obţinut noi angajamente privind furnizarea de echipament militar, precum şi sprijin diplomatic din partea ţărilor membre G7, la Hiroshima, în Japonia, a solicitat să discute direct cu președintele brazilian, acesta din urmă fiind foarte reticent în a condamna invazia rusească.

Însă, cei doi lideri nu au reuşit să se întâlnească din cauza agendelor lor supraîncărcate. O întâlnire ratată care, potrivit preşedintelui Zelenski, l-a lăsat probabil „dezamagit” pe Lula da Silva.

„Nu am fost dezamăgit”, i-a răspuns, luni, Lula, în cadrul unei conferinţe de presă, înainte de a părăsi Japonia. „Am fost contrariat, pentru că mi-ar plăcea să-l cunosc şi să discutăm subiectul”, a continuat el. „Însă domnul Zelenski este o persoană grozavă. El ştie ce face”, a adăugat Lula.

Lula a precizat că o întâlnire cu Zelenski ar fi trebuit să aibă loc duminică după-amiază, în ultima zi a summitului G7. Preşedintele ucrainean a sosit, însă, târziu şi programul său, supraîncărcat, i-a împiedicat să programeze o nouă întâlnire, a explicat el.

Cu toate acestea, preşedintele brazilian a declarat că nu vede rostul să-l întâlnească pe Zelenski în viitorul apropiat, pentru că „nici el, nici Vladimir Putin nu doresc pacea”.

„Pentru moment, amândoi sunt convinşi că vor câştiga războiul”, a mai spus Lula.

Spre deosebire de numeroase puteri occidentale, Brazilia nu a impus niciodată sancţiuni financiare Rusiei şi nici nu a acceptat să furnizeze arme Ucrainei, încercând să se poziţioneze, la fel ca şi China şi Indonezia, în rol de mediator.

Lula a mai stârnit controverse când a declarat, luna trecută, la Beijing, că Statele Unite ar trebui să înceteze „încurajarea războiului” în Ucraina şi că Uniunea Europeană ar trebui „să înceapă să discute despre pace”.

Comentariile sale au fost aspru criticate la Washington, guvernul SUA acuzând Brazilia că „face ecou propagandei regimurilor de la Kremlin și Beijing, fără a lua în considerare faptele”.