Câmpul magnetic al Pământului s-a inversat dramatic în urmă cu aproximativ 41.000 de ani. Iar cercetătorii au putut reproduce întocmai sunetul unui astfel de eveniment din istoria Terrei, datorită unei interpretări a informațiilor colectate de misiunea satelitară Swarm a Agenției Spațiale Europene, arată Sciencealert.com.
Combinând datele obținute prin satelit cu dovezi ale mișcărilor liniilor câmpului magnetic de pe Pământ, cercetătorii au cartografiat evenimentul Laschamps și l-au reprezentat folosind zgomote provenite din mediul înconjurător, precum scârțâitul lemnului sau ciocnirea rocilor.
Compilația rezultată - prezentată în 2024 de către Universitatea Tehnică din Danemarca și de către Centrul german de cercetare pentru geostiințe - nu seamănă cu nimic din ceea ce a putut fi auzit vreodată.
Generat de „vârtejul” metalelor lichide din miezul planetei noastre, câmpul magnetic al Pământului atinge zeci până la sute de mii de kilometri în spațiu, protejându-ne pe toți prin devierea particulelor solare care distrug atmosfera.
Pe măsură ce fierul și nichelul din interiorul planetei noastre se deplasează, la fel se întâmplă și în cazul câmpului magnetic al Pământului, ceea ce înseamnă că polii nordic și sudic sunt, de asemenea, într-o continuă mișcare. Recent, poziția Polului Nord magnetic a fost modificată oficial, acesta continuând să se îndepărteze de Canada și să se apropie de Siberia.
În orientarea sa actuală, liniile câmpului magnetic formează bucle închise, direcționate de la sud la nord deasupra suprafeței planetei și apoi de la nord la sud în adâncul acesteia.
Cu toate acestea, din când în când, câmpul își inversează polaritatea în mod aleatoriu. Dacă acest lucru s-ar întâmpla din nou astăzi, busolele noastre orientate spre nord ar arăta spre Polul Sud.
Ultimul astfel de eveniment cataclismic a avut loc în urmă cu aproximativ 41.000 de ani, lăsându-și amprenta în fluxurile de lavă Laschamps din Franța. Pe măsură ce câmpul a slăbit la doar 5% din puterea sa actuală, procesul de inversare a permis unui surplus de raze cosmice să intre în atmosfera Pământului.
Conform unui studiu publicat anul trecut, gheața și sedimentele marine păstrează semnăturile izotopice ale acestui „bombardament” solar mai puternic decât în mod normal, nivelurile izotopilor de beriliu-10 dublându-se în timpul evenimentului din Laschamps.
Acești atomi modificați se formează atunci când razele cosmice reacționează cu atmosfera noastră, ionizând aerul și „prăjind” stratul de ozon. Schimbările climatice globale fiind o consecință potențială, se speculează că dispariția megafaunei din Australia, precum și schimbările în utilizarea peșterilor de către oameni ar putea fi asociate cu acest eveniment.
„Înțelegerea acestor evenimente extreme este importantă pentru apariția lor în viitor, pentru predicțiile climatice spațiale și pentru evaluarea efectelor asupra mediului și asupra sistemului terestru”, a explicat Sanja Panovska, geofizician la Centrul german de cercetare pentru geostiințe.
A fost nevoie de 250 de ani pentru ca inversarea Laschamps să aibă loc. Este posibil ca, cel mult, câmpul magnetic al Pământului să fi rămas la25 % din puterea sa actuală, în timp ce polaritatea nordică s-a deplasat spre sud, spun experții citați de Sciencealert.com.
Anomaliile recente ale câmpului magnetic, cum ar fi slăbirea deasupra Oceanului Atlantic, au condus la întrebări cu privire la o inversare iminentă în vremurile actuale, dar cercetări recente sugerează că aceste anomalii nu sunt neapărat legate de evenimentele de inversare.
Totuși, anomalia din Atlanticul de Sud expune sateliții din zonă la niveluri mai ridicate de radiații.
Din 2013, constelația Swarm a Agenției Spațiale Europene măsoară semnalele magnetice din miezul, mantaua, scoarța, oceanele, ionosfera și magnetosfera Pământului, astfel încât să putem înțelege mai bine câmpul geomagnetic al planetei noastre și să putem prevedea fluctuațiile acestuia.