Preşedinţii României, Klaus Iohannis, şi Poloniei, Andrzej Duda, iniţiatori ai Formatului Bucureşti 9, i-au primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe participanţii la Summitul B9. Sunt prezenţi la Bucureşti preşedinţii Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei şi Bulgariei. „Riscurile de securitate la adresa României și în regiunea Mării Negre sunt în creștere”, a transmis Klaus Iohannis, în debutul Summitului. De asemenea, președintele SUA Joe Biden le-a transmis un mesaj participanților.
Statele Unite „se angajează să apere flancul estic al NATO, să consolideze securitatea energetică a regiunii și să lucreze împreună pentru a sprijini Ucraina”, a transmis președintele Statelor Unite. Joe Biden le-a mai spus participanților la Summitul B9 că „așteaptă cu nerăbdare să îi revadă la Summitul NATO de la Madrid”.
Președintele Klaus Iohannis a spus că Summitul are loc într-un moment crucial pentru NATO și mai ales pentru statele de pe flancul Estic.
„Este o mare plăcere pentru mine să găzduiesc această întâlnire. Doresc să vă mulțumesc pentru acceptarea invitației de a participa la cel de-al șaselea Summit al Formatului București 9. Doresc să profit de această ocazie pentru a-l saluta călduros pe Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, care se alătură dezbaterii de astăzi în format online. Începând cu 24 februarie, suntem nevoiți să gestionăm o situație de securitate complet nouă în regiune. Traversăm un moment crucial pentru regiunea euroatlantică și, în mod special pentru noi, statele membre NATO de pe Flancul Estic. România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toții împărtășim evaluarea gravității amenințărilor la adresa securității spațiului euroatlantic, ca o consecință a războiului de agresiune ilegal și imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei. Formatul București 9 oferă o valoare adăugată clară în coagularea coeziunii mesajelor și în asigurarea abordărilor coordonate ale tuturor celor nouă aliați de pe Flancul de Est, dar și la nivel transatlantic, cu privire la securitatea Alianței ca un întreg”, a declarat președintele României.
Acesta le-a transmis participanților că „riscurile de securitate la adresa României și în regiunea Mării Negre sunt în creștere”.
„Această reuniune este mai relevantă ca oricând, din cel puțin două perspective. În primul rând, evoluțiile dramatice din regiune reclamă o atenție sporită și o coordonare amplificată. Solidaritatea, dialogul și cooperarea stau la baza forței noastre comune. Agenda de azi va aborda, în consecință, evoluțiile actuale de securitate din Ucraina și impactul acestora asupra vecinătății extinse, inclusiv a celorlalți parteneri vulnerabili, precum Republica Moldova și Georgia, dar și asupra securității întregii Alianțe. În al doilea rând, ne aflăm într-un moment excepțional în care vom trasa traiectoria Alianței pentru cel puțin următoarea decadă. La finalul acestei luni vom adopta, la Summitul NATO de la Madrid, decizii cu un impact major pentru securitatea noastră actuală și viitoare. Vom stabili o viziune pe termen lung prin intermediul Noului Concept Strategic, punând apărarea colectivă și Articolul 5 în epicentrul acțiunilor noastre și implementând o transformare semnificativă a posturii de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, așa cum am decis la 24 martie 2022, la Bruxelles. Deoarece riscurile de securitate la adresa României și în regiunea Mării Negre sunt în creștere, consolidarea posturii NATO pe întreg Flancul Estic, de o manieră unitară și echilibrată, în special în zona sudică a Flancului Estic, devine cu atât mai urgentă și crucială. Îmi exprim încrederea că unitatea și abordarea comună la nivelul B9 vor facilita negocierile în desfășurare la nivel aliat, precum și procesul decizional al NATO. Avem responsabilitatea de a asigura securitatea pentru cetățenii noștri, răspunzând la amenințările reale generate de Rusia”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
La Summitul B9 participă, prin videoconferință, și preşedinţii Cehiei şi Slovaciei. Tot online va participa la summit şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea la vârf a statelor din Formatul Bucureşti 9 are o importanţă deosebită, în special în actualul context de securitate generat de agresiunea ilegală, nejustificată şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei şi a provocărilor comune şi multidimensionale cu care se confruntă statele de pe Flancul Estic, precum şi întreaga regiune euroatlantică.
Agenda reuniunii vizează pregătirea celor mai importante decizii ale Summitului NATO, care va fi organizat la Madrid, în perioada 28 - 30 iunie, şi va aborda prioritar consecinţele generate de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei şi răspunsul Alianţei la acestea.
Preşedintele Klaus Iohannis va pune accentul, în acest context, pe necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, într-o manieră echilibrată şi unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precizează Administraţia Prezidenţială.
Formatul Bucureşti 9 este o iniţiativă lansată de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. B9 este o platformă deosebit de utilă de coordonare şi consultare eficientă a aliaţilor de pe Flancul Estic, precum şi la nivel transatlantic.