Liderii NATO se reunesc marţi la summitul de la Washington, având Ucraina ca prioritate pe agendă, dar vor discuta și despre descurajare și parteneriatele globale. La mai bine de doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Kievul, care se află încă în anticamera Alianţei şi aşteaptă arme, riscă să sufere o nouă dezamăgire, potrivit unei analize AFP, preluată de News.ro.

Şefii de stat şi de guvern din ţările membre NATO se reunesc la Washington pentru un summit aniversar - se împlinesc 75 de ani de la crearea alianţei, în 1949. Statele Unite promit să mulţumească Ucraina şi pe preşedintele său Volodimir Zelenski, care se va deplasa în Statele Unite cu această ocazie, după ce luni a trecut prin Varşovia, semnând un pact de securitate bilateral cu Polonia.

„Cred că Ucraina va fi mulţumită de ceea ce vom pune pe masă”, a declarat săptămâna trecută ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.

„Mă aştept ca şefii de stat şi de guvern să adopte un pachet substanţial (de măsuri) pentru Ucraina”, a declarat vineri şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

„Ucraina se apropie de NATO”, a adăugat el, enumerând măsurile care se aşteaptă să fie aprobate la summitul de la Washington.

„Există multe discuţii şi îndoieli legate de situaţiile noastre interne respective”, a recunoscut săptămâna trecută un oficial european. Scopul summitului „va fi de a risipi aceste percepţii”, a spus el.

În calitate de ţară candidată pentru a adera cât mai curând posibil la Alianţa Nord-Atlantică, Ucraina a primit până acum doar promisiuni de aderare, dar nicio invitaţie oficială. Acest refuz al aliaţilor a fost calificat drept „absurd” de către preşedintele ucrainean la summitul precedent, anul trecut, la Vilnius.

O invitaţie de a adera la NATO este încă exclusă, în absenţa unui acord din partea Washingtonului sau Berlinului. Dar ideea este de a oferi o "serie de măsuri" care să constituie o „punte către aderare”, a explicat Jens Stoltenberg.

„Nu prea ne place ideea unei «punţi» către aderare, avem nevoie de aderare”, a comentat o sursă diplomatică ucraineană la sfârşitul lunii iunie. Dar, a recunoscut această sursă de la Kiev, „şansele de a primi o invitaţie de a adera la NATO sunt aproape de zero”.

Limbajul folosit va fi important, iar unele dintre cele 32 de ţări membre NATO doresc ca declaraţia summitului să menţioneze caracterul „ireversibil” al viitoarei aderări a Kievului. Alţii, mai prudenţi, vorbesc despre o „accelerare”, potrivit unui diplomat de la Bruxelles.

Dar acesta nu este probabil cel mai important lucru pentru Volodimir Zelenski, care solicită arme şi muniţii în faţa forţelor ruse aflate în ofensivă, în special în jurul Harkovului, al doilea oraş al ţării.

Ucraina îşi îndeamnă aliaţii europeni să instituie o zonă de interdicţie aeriană în vestul teritoriului său, folosind sistemele de apărare desfăşurate în Polonia şi România.

Kievul solicită în special sisteme de apărare antiaeriană pentru a-şi proteja oraşele şi infrastructurile, care sunt bombardate în mod constant de Moscova.

Jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei a fost distrusă de loviturile ruseşti, după cum a subliniat Volodimir Zelenski la sfârşitul lunii iunie.

„Mă aştept ca aliaţii să furnizeze mai multe sisteme de apărare aeriană şi muniţie”, a declarat vineri secretarul general al NATO.

Ţările de Jos doresc să asambleze mai multe părţi ale unei baterii de rachete sol-aer Patriot, care sunt deosebit de eficiente împotriva rachetelor balistice utilizate de Rusia. Cu câteva luni în urmă, Ucraina a solicitat trimiterea a cel puţin şapte baterii Patriot.

Germania şi România au promis doar două, iar Italia a declarat că este pregătită să trimită o baterie Samp-T, un sistem franco-italian de apărare aeriană.

Fără ţările NATO, care îi furnizează aproape tot sprijinul militar, Ucraina riscă să fie învinsă pe câmpul de luptă. Şi chiar dacă acest ajutor continuă să fie acordat, nu există nicio garanţie că va continua să fie astfel pe termen lung.

Prin urmare, Jens Stoltenberg a propus aliaţilor să se angajeze să acorde cel puţin acelaşi nivel de ajutor militar pe termen lung, adică aproximativ 40 de miliarde de euro pe an. O declaraţie în acest sens urmează să fie anunţată la Washington, fără Ungaria, care a obţinut o derogare de la acest sprijin militar.

Dar va fi departe de aşteptările lui Jens Stoltenberg, care spera să vadă un angajament pecetluit pentru „atât timp cât este necesar”, şi nu doar pentru un an. Cu toate acestea, „mă aştept ca aliaţii să decidă la summit să menţină acest nivel de ajutor anul viitor”, s-a limitat el să declare, vineri, presei.

„Inevitabil, va exista o diferenţă între aspiraţiile ucrainene pentru NATO şi ceea ce NATO poate oferi efectiv”, subliniază Ian Lesser, expert la Bruxelles pentru think-tank-ul american German Marshall Fund.

În cele din urmă, Volodimir Zelenski „nu va avea de ales decât să accepte ceea ce i se oferă, indiferent de oferta de pe masă”, a comentat un diplomat NATO.

NATO ia decizii prin consens şi nu există niciun acord între cei 32 de membri ai săi pentru a invita Kievul să adere în timp ce Ucraina se află în război. Cu toate acestea, mulţi membri NATO - în special cei din Europa de Est - doresc să semnaleze că Kievul se apropie de aderare.

La summitul de la Vilnius de anul trecut, liderii NATO au declarat că „viitorul Ucrainei este în NATO” şi şi-au reafirmat angajamentul faţă de o declaraţie făcută la Bucureşti în 2008, potrivit căreia Kievul va adera la alianţă, fără a-i fi oferit un orizont de timp.

Anul acesta, multe ţări NATO doresc să declare că drumul Ucrainei către aderare este „ireversibil”. Însă membrii alianţei încă se mai contrazic cu privire la declaraţia finală a summitului, inclusiv cu privire la cât de mult să sublinieze faptul că Ucraina trebuie să-şi finalizeze reformele, cum ar fi combaterea corupţiei, înainte de a putea adera, scrie Reuters.

Diplomaţii spun că Statele Unite şi Germania sunt printre ţările cele mai reticente în a merge mai departe cu privire la aderare în acest stadiu.

Cu toate acestea, oficialii spun că NATO va dezvălui la summitul de la Washington un pachet de măsuri pentru a ajuta Ucraina, pe care îl va prezenta ca o „punte către aderare”. Acesta va include o promisiune de sprijin financiar continuu şi o iniţiativă a NATO de a prelua coordonarea livrărilor de arme şi a instruirii forţelor ucrainene.

NATO ca organizaţie nu furnizează arme Ucrainei în mod direct, dar mulţi dintre membrii săi se numără printre cei mai mari furnizori de arme ai Kievului. Statele Unite, eventual însoţite de alţi aliaţi, sunt aşteptate să anunţe la summit mai multe arme pentru Ucraina, inclusiv sisteme de apărare aeriană Patriot.

Alianţa a fost de acord să preia o mare parte din coordonarea livrărilor de arme de la Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei condus de SUA, o coaliţie ad-hoc formată din aproximativ 50 de ţări, numită şi Grupul Ramstein, după numele bazei aeriene americane din Germania unde s-a reunit prima dată.

Acest lucru conferă NATO un rol mai direct în războiul împotriva invaziei Rusiei, oprindu-se însă la angajarea propriilor forţe.

Alianţa va coordona, de asemenea, instruirea forţelor ucrainene, mare parte din aceasta fiind asigurată de Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

Unii diplomaţi văd în această mişcare o modalitate de a se proteja împotriva oricărei încercări a lui Donald Trump - în cazul în care va câştiga alegerile prezidenţiale americane din noiembrie - de a opri ajutorul militar pentru Ucraina.

Prin plasarea coordonării ajutorului sub umbrela NATO, personalul militar al alianţei are mai multă autonomie pentru a-şi face treaba fără implicare politică directă. Dar acest lucru ar avea un efect limitat, deoarece SUA este puterea dominantă a NATO şi furnizează majoritatea armamentului Ucrainei. Prin urmare, dacă Washingtonul ar dori să reducă ajutorul occidental pentru Kiev, ar putea face acest lucru.

Stoltenberg a declarat că efortul va fi condus de la baza americană din Wiesbaden, Germania, comandat de un general cu trei stele şi va implica aproape 700 de persoane.

Prim-ministrul ungar Viktor Orban, care a menţinut legături strânse cu Rusia, a obţinut o excludere din iniţiativă.

Numele acesteia a fost, de asemenea, controversat. Germania a obiectat faţă de denumirea de „misiune”, susţinând că aceasta ar putea fi percepută ca implicând că NATO va trimite trupe în Ucraina.

În prezent, misiunea este cunoscută sub numele de Asistenţă şi formare în domeniul securităţii NATO pentru Ucraina sau, pe scurt, NSATU.

Atenţia publică se va concentra în mare parte asupra preşedintelui american Joe Biden, liderul celui mai important stat NATO, căruia până și unii membri ai Partidului Democrat îi cer să renunţe la candidatura pentru un al doilea mandat. Şi alţi lideri sunt sub lupă din cauza problemelor politice interne, potrivit Reuters, preluată de News.ro.

Preşedintele american se confruntă cu o săptămână critică în timp ce încearcă să susţină o campanie electorală care a fost în defensivă de la dezbaterea soldată cu un eşec în 27 iunie împotriva lui Donald Trump, care a ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea lui Biden de a guverna pentru încă 4 ani şi jumătate.

Rezultatul alegerilor din noiembrie ar putea schimba cursul politicii externe a Washingtonului.

Biden, în vârstă de 81 de ani, va purta discuţii, printre alţii, cu premierul britanic Keir Starmer şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul în care democraţii din Congresul SUA îi solicită să pună capăt candidaturii sale la realegere.

În plus faţă de obţinerea unui sprijin mai mare pentru a ajuta la respingerea invaziei ruse, este de aşteptat ca preşedintele ucrainean să facă presiuni pentru o cale mai rapidă de a intra în NATO decât a fost dispusă alianţa să ofere până acum.

Noul prim-ministru britanic va efectua prima sa deplasare internaţională după ce a condus Partidul Laburist la o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare britanice de săptămâna trecută.

Starmer s-a angajat să menţină abordarea guvernului conservator anterior faţă de Ucraina, continuând să sprijine Kievul în războiul său împotriva invaziei Rusiei.

Preşedintele francez se va afla la Washington la câteva zile după ce şi-a pierdut o mare parte din puterea politică în urma alegerilor anticipate care au arătat că francezii sunt mai degrabă divizaţi între două extreme, stânga şi dreapta, şi sunt mai puţin atraşi de centru.

Decizia de a convoca alegerile i-a uimit atât pe aliaţii apropiaţi ai lui Macron, cât şi pe adversarii săi, iar unii din propria sa tabără au denunţat mişcarea ca fiind nechibzuită. După al doilea tur de scrutin de duminică, Franţa se confruntă acum cu un parlament haotic.

Premierul ungar, un critic al ajutorului militar occidental acordat Ucrainei şi liderul UE cu cele mai calde relaţii cu Rusia şi China, se va afla la Washington după o vizită surpriză la Beijing, unde s-a dus pentru a discuta despre un potenţial acord de pace în Ucraina.

Ungaria a preluat săptămâna trecută preşedinţia rotativă semestrială a Uniunii Europene, iar Orban i-a vizitat de atunci pe Zelenski şi pe liderul rus Vladimir Putin.

Deplasarea sa în Rusia a stârnit furia altor lideri europeni, care au afirmat că Orban nu are mandatul UE de a face presiuni pentru o încetare a focului în Ucraina.

Prim-ministrul suedez îşi va reprezenta ţara la primul summit NATO de la aderarea la alianţă a Stockholmului, în martie.

Înaintea deplasării sale, Kristersson a declarat că Suedia sprijină pe deplin ideea că viitorul Ucrainei se află în NATO.

Preşedintele sud-coreean, care a militat pentru consolidarea legăturilor de securitate cu Europa şi alţi aliaţi ai SUA pentru a descuraja ameninţările nucleare şi cu rachete ale Coreei de Nord, intenţionează să discute despre ameninţarea pe care Phenianul o reprezintă pentru Europa prin aprofundarea legăturilor militare cu Rusia.

Prim-ministrul canadian, aflat sub presiune din cauza faptului că guvernul său liberal este în urma principalului partid de opoziţie în sondaje, s-ar putea confrunta cu noi întrebări cu privire la cheltuielile de apărare ale ţării sale, care au rămas în urma procentului de 2% din produsul intern brut convenit de NATO.

Într-o actualizare a politicii din acest an, guvernul Trudeau a promis miliarde suplimentare pentru forţele armate pentru a creşte cheltuielile militare de la 1,4% din PIB la 1,76% până în 2030.

Citește și: Iohannis merge la Summitul NATO de la Washington. Ce mesaj va transmite președintele