Finlanda și Suedia cer ca Uniunea Europeană să-și înăsprească sancțiunile impuse contra Rusiei ca urmare a uciderii în lagăr a opozantului Aleksei Navalnîi. Ministrul de externe al Suediei, Tobias Billstrom, a declarat, marți, că „sancțiunile ar trebui extinse”.

„Faptul că putem vedea că moartea lui Aleksei Navalnîi este legată clar de conducerea din Rusia face necesar să vedem că putem adăuga sancţiuni în mod specific contra celor care sunt responsabili pentru decesul lui”, a declarat Billstrom într-o conferinţă de presă comună cu omoloaga sa finlandeză, Elina Valtonen.

„Credem, de asemenea, că sancţiunile în ansamblul lor, pachetul de sancţiuni, ar trebui să fie extinse pentru că vedem că sancţiunile contează atunci când vine vorba de zădărnicirea capacităţii Rusiei de a-şi duce războiul ilegal împotriva Ucrainei”, a adăugat şeful diplomaţiei suedeze.

El a mai spus că Finlanda şi Suedia doresc să fie instituit şi un regim de sancţiuni contra Belarusului pentru sprijinul acordat Rusiei în război.

Consiliul Uniunii Europene a decis, vineri, să impună măsuri restrictive împotriva a 33 de persoane şi a două entităţi legate de moartea subită într-o colonie penală strictă a politicianului rus de opoziţie Aleksei Navalnîi. Această decizie a fost luată în cadrul regimului mondial de sancţiuni al Uniunii Europene în materie de drepturi ale omului.

Pe lista entităţilor sancţionate se află coloniile penale în care a fost ţinut Aleksei Navalnîi din iunie 2022 până la moartea sa: colonia de reeducare IK-6 şi colonia de reeducare de maximă securitate IK-3. Ambele colonii sunt cunoscute pentru exercitarea de presiuni fizice şi psihologice, izolare completă, tortură şi violenţă asupra deţinuţilor.

În ambele locuri, Navalnîi a suferit abuzuri, inclusiv din cauza izolării repetate într-o celulă de pedeapsă şi a unor tratamente crude, inumane şi degradante, ceea ce a dus la deteriorarea gravă a sănătăţii sale. Şeful IK-3, Vadim Kalinin, şi diverşi şefi adjuncţi ai coloniei au fost, de asemenea, sancţionaţi.

În plus, Consiliul UE a decis să includă membri ai sistemului judiciar, cum ar fi Andrei Suvorov, care l-a condamnat pe Aleksei Navalnîi la 19 ani într-o colonie cu regim special în condiţii inumane anul trecut, Kiril Nikiforov, care a respins acţiunea sa împotriva coloniei IK-6 pentru a contesta transferul său într-o celulă de pedeapsă timp de 12 zile, şi Evghenia Nikolaeva şi Natalia Dudar, care au pronunţat o serie de hotărâri împotriva opozanţilor politici, inclusiv a lui Aleksei Navalnîi, contribuind astfel la represiunea politică din Rusia.

Pe lista indivizilor sancţionaţi au fost incluşi înalţi funcţionari din sistemul penitenciar şi din cadrul ministerului justiţiei ale Rusiei, care fie au fost responsabili de executarea pedepselor cu închisoarea ale lui Navalnîi şi ale altor oponenţi politici, fie nu au asigurat protecţia drepturilor omului şi a drepturilor şi libertăţilor civile.

Măsurile restrictive din cadrul regimului mondial de sancţiuni al UE în materie de drepturi ale omului se aplică în prezent unui număr de 104 persoane fizice şi juridice şi unui număr de 23 de entităţi din mai multe ţări. Persoanele incluse pe listă în cadrul regimului de sancţiuni fac obiectul îngheţării activelor, iar furnizarea de fonduri sau resurse economice, în mod direct sau indirect, către acestea sau în beneficiul lor este interzisă. În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicţie de călătorie în UE.