Urcarea pe tronul Marii Britanii a lui Charles al III-lea a agitat tensiuni mai vechi în fostele colonii ale Imperiului în regiunea Caraibilor, acolo unde țările care încă îl mai au ca șef de stat pe suveranul britanic cer trecerea la republică și reparații din partea statului britanic, scrie Reuters.
Charles i-a urmat la tron mamei sale, Elisabeta a II-a, care a condus Marea Britanie și mai multe țări din Commonwealth vreme de 70 de ani. Regina murit joi după-amiază.
Prim-ministrul Jamaicăi a spus că țara sa va fi în doliu pentru Regină, iar omologul său din Antigua și Barbuda a ordonat ca steagurile să fie coborâte în bernă în ziua înmormântării suveranei.
În unele colțuri ale fostului Imperiu Britanic, însă, există dubii despre ce rol ar putea să mai aibă un monarh îndepărtat în secolul 21. La începutul acestui an, unii lideri ai Commonwealth-ului și-au exprimat nemulțumirea față de succesiunea de la Elisabeta la Charles, în cadrul unui summit la Kigali, în Rwanda. Din Commonwealth fac parte 54 de țări, toate foste colonii sau foste dominioane ale Imperiului Britanic, iar suveranul de la Londra prezidează, în mod tradițional organizația.
În timpul unui tur de opt zile, în martie, al prințului William, acum moștenitorul tronului, în Belize, Jamaica și Bahamas, au apărut o mulțime de cereri și solicitări ca Marea Britanie să plătească reparații pentru sclavie și să ofere scuze țărilor afectate.
„În condițiile în care rolul monarhiei se schimbă, ne așteptăm ca asta să fie o oportunitate pentru a avansa discuții despre reparații în regiunea noastră”, spune Niambi Hall-Campbell, cercetătoare care conduce Comitetul pentru Reparații Naționale din Bahamas.
Ea i-a transmis condoleanțe Regelui Charles și familiei Reginei și a precizat că actualul suveran a recunoscut „atrocitatea groaznică a sclaviei” la o ceremonie de anul trecut care marca trecerea de la monarhie la republică în Barbados.
Ea mai spune și că speră că Charles va deschide drumul spre o „dreptate a vremurilor noastre”. „Această dreptate nu poate fi decât reparatorie”, a mai spus ea.
O altă activistă pentru reparații istorice, din Jamaica, Rosalea Hamilton, a spus că comentariile lui Charles de la Conferința de la Kigali, despre părerea de rău personală, oferă „un grad de speranță că va învăța din istoria, că va înțelege impactul dureros pe care multe țări l-au îndurat până astăzi” și că va recunoaște nevoia pentru reparații.
Guvernul jamaican a anunțat, anul trecut, că intenționează să ceară Marii Britanii compensații pentru mutarea forțată a unui număr estimat de 600.000 de africani, transformați apoi în sclavi, și forțați să muncească pe plantațiile de trestie de zahăr sau banane. Prin aceasta, proprietarii de sclavi britanici s-au îmbogățit extraordinar.
„Celui care va prelua poziția va trebui să i se ceară să permită familiei regale să plătească reparații africanilor”, a spus David Denny, secretar general al Mișcării Caraibiene pentru Pace și Integrare.
„Ar trebui, cu toții, să lucrăm pentru îndepărtarea familiei regale de la vârful statelor noastre”, a mai adăugat el.
Un sondaj din august arăta că 56% dintre jamaicani sunt de acord cu renunțarea la suveranul britanic și trecerea la o formă de guvernământ republicană.
Mikael Philips, membru al opoziției în parlamentul jamaican, a semnat o moțiune în 2020 pentru abolirea monarhiei.
„Sper ca, așa cum prim-ministrul a spus într-una dintre exprimările sale, că va merge înainte mai repede cu abolirea atunci când vom avea un nou monarh”, a spus Phillips, joi.
Allen Chastanet, un fost prim-ministru din St. Lucia, acum lider al opoziției, a declarat pentru Reuters că susține „mișcarea generală” spre o republică la el în țară.
„În acest moment susțin ferm trecerea la republică”, a spus el.