O „lansare perfectă” şi „o nouă eră” pentru Europa, potrivit Arianespace. Joi, racheta Ariane 6 a plasat pe orbită un satelit militar aflat la bord, în numele Franţei, marcând un prim zbor comercial cu mize importante pentru suveranitatea spaţială europeană, relatează AFP.

Manevra a fost finalizată conform programului, la puţin peste o oră după decolarea de la Kourou, în Guyana Franceză.

După ce lansarea sa fusese amânată de mai multe ori, inclusiv luni, în ultimul moment, lansatorul a decolat la ora locală 13:24 (18:24, ora României) în condiţii de ploaie, transportând satelitul de observare a Pământului CSO-3. Ariane 6 a dispărut în nori câteva secunde mai târziu, notează News.ro.

Cei care veniseră să urmărească lansarea în direct a fost mult mai puţini decât la ultima încercare, din 3 martie.

„Nu ne-am fi putut dori un scenariu mai bun, a fost o lansare perfectă”, a declarat presei David Cavaillolès, preşedintele executiv al Arianespace. „Avem un nou lansator care este perfect fiabil şi, mai presus de toate, serveşte intereselor vitale ale Franţei şi ale Europei. Aceasta este deci o nouă eră pentru industria spaţială europeană franceză”, a adăugat el.

„A fi suveran în spaţiu, a avea acces autonom la spaţiu, pentru mine este foarte simplu, înseamnă că trebuie să fim capabili să trimitem unde vrem, când vrem, sateliţii pe care îi dorim, inclusiv cei mai sensibili sateliţi militari, fără a cere acordul vreunei alte puteri, oricare ar fi ea, şi astăzi tocmai am făcut acest lucru”, a subliniat el.

Lansarea fusese întreruptă luni, cu treizeci de minute mai devreme decât era prevăzut, când o supapă de pe una dintre conductele de realimentare a funcţionat defectuos. Această supapă este un „dispozitiv greu” care cântăreşte 150 kg, după cum a explicat atunci Cavaillolès.

Această misiune extrem de simbolică este menită să confirme suveranitatea regăsită a Europei în spaţiu, în contextul apropierii dintre Statele Unite şi Rusia, notează AFP.

Satelitul CSO-3 (pentru „optical space component”), pe care Ariane 6 l-a plasat pe orbită la 800 km, este destinat să completeze mini-constelaţia de monitorizare a Pământului pentru Ministerul francez al Apărării şi să consolideze capacităţile sale de informaţii.

Programată iniţial pentru luna decembrie, misiunea fusese deja amânată pentru 26 februarie, apoi pentru 3 martie, o practică obişnuită în sectorul spaţial.

În Europa, doar Franţa şi Italia mai dispun de sateliţi militari, cinci cu cel lansat joi şi, respectiv, doi, în timp ce Statele Unite şi China au „sute” de sateliţi militari sau civil-militari, potrivit lui Philippe Steininger, autor al cărţii „Révolutions spatiales” şi consultant al Cnes, agenţia spaţială franceză.

Satelitul CSO-3 aştepta din 2022 să fie lansat; cele două predecesoare ale sale, CSO-1 şi CSO-2, fiind trimise pe orbită în 2018 şi 2020 de nave spaţiale ruseşti Soiuz.

După ultimul zbor al Ariane 5 în 2023, Ariane 6 a decolat pentru prima dată în iulie 2024. Europenii au fost privaţi apoi de acces la spaţiu timp de mai multe luni, deoarece nu au mai folosit Soiuz de la invazia Ucrainei în 2022.

Cealaltă rachetă uşoară a Europei, Vega-C, şi-a reluat zborurile abia în decembrie 2024, după ce a fost la sol timp de doi ani în urma unui accident care a dus la pierderea unor sateliţi.

Sectorul este, de asemenea, zguduit de ascensiunea SpaceX, compania lui Elon Musk. Miliardarul şi-a consolidat influenţa devenind un membru important al administraţiei lui Donald Trump. Dar dacă europenii au primit joi o veste bună în domeniul spaţial, înregistrând un succes, pentru Musk a fost vorba de un eşec: nava sa Starship, dezvoltată de compania SpaceX, a explodat în timpul unui al optulea zbor-test.