SUA vor ca Ucraina să organizeze alegeri, poate chiar până la sfârşitul anului, în special dacă Kievul va ajunge la un acord de armistiţiu cu Rusia în următoarele luni, a declarat pentru Reuters trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina şi Rusia, relatează Reuters, potrivit Agerpres. 

Keith Kellogg a declarat într-un interviu că alegerile prezidenţiale şi parlamentare din Ucraina, suspendate în timpul războiului cu Rusia, „trebuie să aibă loc”.

„Cele mai multe naţiuni democratice au alegeri în timp de război. Cred că este important să facă acest lucru. Cred că este bine pentru democraţie. Asta este frumuseţea unei democraţii solide, ai mai mult de un potenţial candidat”, a declarat Kellogg.

Trump şi Kellogg au declarat amândoi că lucrează la un plan de a media un acord de pace în primele câteva luni ale noii administraţii a SUA.

Ei au oferit puţine detalii despre strategia lor pentru a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa după Al Doilea Război Mondial sau despre momentul când ar putea dezvălui un astfel de plan.

Planul lui Trump evoluează încă şi nu s-au luat decizii politice, dar Kellogg şi alţi oficiali de la Casa Albă au discutat în ultimele zile despre a determina Ucraina să fie de acord cu alegeri în cadrul unui armistiţiu iniţial cu Rusia, au declarat două persoane cu cunoştinţe despre aceste conversaţii şi un oficial american informat despre propunerea privind organizarea de alegeri.

Oficiali din administraţia Trump nu s-au pus încă de acord dacă să încerce să obţină mai întâi un armistiţiu temporar, înainte de a intermedia un acord mai de durată, au spus cele două persoane familiarizate cu discuţiile din administraţia Trump. Dacă în Ucraina ar avea loc alegeri prezidenţiale, câştigătorul ar fi responsabil pentru negocierea unui acord pe termen lung cu Moscova, au afirmat acestea.

Este neclar cum ar fi primită la Kiev propunerea lui Trump. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina ar putea organiza alegeri până la sfârşitul anului dacă războiul se încheie şi dacă se primesc garanţii de securitate suficient de puternice pentru a descuraja Rusia să declanşeze din nou ostilităţi.

Un consilier al Kievului şi o sursă din cadrul guvernului ucrainean au declarat că administraţia Trump nu a cerut încă oficial Ucrainei să organizeze alegeri prezidenţiale până la sfârşitul anului.

Mandatul pe cinci ani al lui Zelenski ar fi trebuit să se încheie în 2024, dar alegerile prezidenţiale şi parlamentare nu pot avea loc când este instituită legea marţială, decretată în februarie 2022.

Washingtonul a ridicat chestiunea alegerilor cu oficiali de rang înalt din biroul lui Zelenski în 2023 şi 2024 în timpul administraţiei Biden, au declarat doi foşti oficiali americani. Oficiali ai Departamentului de Stat şi Casei Albe le-au spus celor din Ucraina că alegerile sunt critice pentru respectarea normelor internaţionale şi democratice, au declarat oficialii citaţi.

Oficialii de la Kiev au răspuns în conversaţiile din ultimele luni cu Washingtonul privind alegerile că organizarea unor astfel de scrutine într-un astfel de moment volatil din istoria Ucrainei i-ar diviza pe liderii ucraineni şi ar putea invita campanii ruse de influenţare a alegerilor, au declarat cei doi foşti oficiali americani.

Ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov a fost citat de agenţia rusă Interfax, pe 27 ianuarie, cu declaraţia că în prezent nu au loc contacte directe între Moscova şi administraţia Trump. MAE rus susţine că încă aşteaptă ca SUA să aprobe alegerea Moscovei pentru postul de ambasador la Washington, care este în prezent neocupat.

Putin a afirmat public că nu crede că Zelenski este un lider legitim în absenţa unui nou mandat obţinut în alegeri şi că preşedintele ucrainean nu are dreptul legal de a semna documente obligatorii legate de un potenţial acord de pace.

Totuşi, potrivit liderului rus, Zelenski poate lua parte la eventuale negocieri între timp, dar trebuie să anuleze un decret din 2022 prin care interzicea discuţiile cu Rusia atâta timp cât Putin este la putere.

O sursă din guvernul ucrainean a declarat că Putin foloseşte chestiunea alegerilor ca pe o scuză falsă pentru a perturba viitoare negocieri. „El instalează o capcană, afirmând că dacă Ucraina nu organizează alegeri, el poate mai târziu să ignore orice acorduri”, a precizat sursa.

Legislaţia ucraineană interzice în mod explicit organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare în timp ce este instituită legea marţială.

Un fost oficial occidental a exprimat preocupări privind demersul SUA de a insista pe organizarea de alegeri, afirmând că ridicarea legii marţiale le-ar permite soldaţilor mobilizaţi să plece din armată, declanşând un exod de valută şi determinând un mare număr de tineri cu vârsta de recrutare „să fugă spre frontiere”.

De asemenea, demersul ar putea alimenta instabilitatea politică, diluând puterea şi influenţa lui Volodimir Zelenski şi apariţia unor potenţiali contracandidaţi.

Dacă Trump face presiuni asupra lui Zelenski să organizeze alegeri, Washingtonul ar face jocul ultimelor declaraţii ale lui Putin, care pun sub semnul întrebării legitimitatea liderului ucrainean, a explicat fostul oficial occidental.

„Trump reacţionează, în opinia mea, la... feedback-ul rusesc. Rusia vrea să se termine cu Zelenski”, a mai spus oficialul citat.

Unii foşti oficiali americani susţin că sunt sceptici că un acord de pace poate fi încheiat în următoarele luni sau că vor avea loc alegeri în 2025, în special din cauză că părţile în conflict sunt în dezacord privind modul în care pot fi declanşate negocieri oficiale.

Kremlinul a anunţat în mod repetat că Putin este deschis la discuţii fără precondiţii.

Însă William Taylor, fost ambasador american în Ucraina, a declarat că Putin nu arată că este gata de negocieri serioase.

Zelenski încearcă să obţină garanţii americane şi europene de securitate în cadrul oricărui acord, care să prevadă inclusiv desfăşurarea unei forţe militare străine pe linia frontului care să se asigure că Rusia respectă armistiţiul.