Regatul Unit şi SUA au anunţat, joi, sancţiuni împotriva a patru lideri ai rebelilor Houthi din Yemen, pe care îi consideră implicaţi în organizarea de atacuri împotriva navelor comerciale din Marea Roşie.

„Aceste sancţiuni vor întări mesajul clar pe care l-am adresat rebelilor Houthi în ultimele săptămâni (...). Împreună cu aliaţii noştri, vom continua să vizăm pe cei reponsabili de atacurile inacceptabile şi ilegale întreprinse de houthi, care ameninţă vieţile marinarilor nevinovaţi şi perturbă livrările de ajutor pentru poporul yemenit”, a declarat, într-un comunicat, ministrul britanic de externe, David Cameron.

Obiectivul acestor sancţiuni este de a „perturba” capacitatea rebelilor de a întreprinde atacuri în Marea Roşie, potrivit guvernului britanic, care se declară „hotărât să apere libertatea de navigaţie”.

„Atacurile teroriste persistente ale houthi împotriva navelor comerciale şi echipajelor lor civile ameninţă canalele de aprovizionare mondiale şi libertatea de navigaţie, critice pentru securitatea, stabilitatea şi prosperitatea mondiale”, a denunţat, la rândul său, subsecretarul american al trezoreriei, Brian Nelson.

Printre cei patru responsabili sancţionaţi se numără Mohamed al-Atifi, ministrul apărării al rebelilor houthi, şi Muhammad Fadl Abd al-Nabi, comandant al forţelor navale houthi, detaliază comunicatul britanic. Comunicatul precizează că sancţiunile constau în îngheţarea activelor acestora şi interdicţia de intrare pe teritoriul britanic, similare cu sancţiunile luate de SUA.

Aceste sancţiuni au fost anunţate după noi lovituri americane şi americano-britanice împotriva unor situri ale rebelilor yemeniţi. Cei doi aliaţi occidentali au lansat primele lor lovituri împotriva rebelilor houthi pe 11 ianuarie.

Rebelii houthi şi-au înmulţit atacurile împotriva navelor comerciale în Marea Roşie şi în Golful Aden, ceea ce a obligat numeroşi armatori să evite aceste rute esenţiale pentru comerţul internaţional.

Rebelii houthi, care controlează o bună parte din Yemen, ţară aflată în război de aproape un deceniu, susţin că acţionează în solidaritate cu populaţia din Gaza, care trăieşte sub asediu după declanşarea bombardamentelor israeliene ca represalii la atacul sângeros al Hamas de pe 7 octombrie.