Statele Unite îşi intensifică pregătirile pentru un posibil conflict militar cu Beijingul, în legătură cu Taiwanul. Confruntarea ar putea avea implicaţii directe inclusiv asupra bazelor militare şi infrastructurii de pe teritoriul american, potrivit mai multor oficiali americani, citați într-o analiză Reuters.
Generalul american Doug Wickert, comandant al Bazei Aeriene Edwards din California, a avertizat recent autorităţile locale că, în cazul unui atac al Chinei asupra Taiwanului, regiunea ar putea fi afectată serios încă din primele momente. Într-un briefing publicat şi promovat de bază pe reţelele sociale, Wickert a evidenţiat ritmul accelerat al modernizării armatei chineze şi posibilele consecinţe ale unui eşec al descurajării.
„Dacă acest război va începe, va începe aici. Cu cât suntem mai pregătiţi, cu atât e mai probabil să schimbăm calculele lui Xi Jinping”, a spus el, sugerând inclusiv atacuri cibernetice asupra reţelelor de energie şi infrastructurii critice din SUA, scrie News.ro.
Oficialii americani susţin că preşedintele chinez Xi Jinping a ordonat armatei chineze să fie pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, chiar dacă nu a fost luată încă o decizie finală. În acest context, atât Washingtonul, cât şi Beijingul investesc masiv în capacităţi militare, într-un ritm care nu a mai fost văzut de la Războiul Rece.
În timp ce SUA menţin „ambiguitatea strategică” privind o intervenţie în apărarea Taiwanului, legislaţia din 1979 obligă Pentagonul să aibă planuri actualizate pentru a împiedica o schimbare a status quo-ului. Preşedintele Trump a evitat să îşi asume un angajament ferm, spre deosebire de Joe Biden, care a declarat în mod repetat că SUA ar interveni militar pentru apărarea Taiwanului.
Un document recent, scurs din interiorul administraţiei, arată că descurajarea unui atac chinez asupra Taiwanului este prioritatea principală a Pentagonului.
Armata americană reconstruieşte vechi piste de aterizare din Pacificul de Vest, inclusiv în Filipine, pentru a permite desfăşurarea de aeronave în mai multe locaţii, reducând vulnerabilitatea la atacuri chineze. China, la rândul său, a dezvoltat un arsenal de rachete cu rază lungă pentru a împiedica apropierea navelor americane de apele sale, ceea ce face ca bazele din afara razei imediate să devină esenţiale, dar şi acestea ar putea fi ţinte.
În acest sens, insula Guam este considerată „un obiectiv major” al unor potenţiale lovituri chineze, iar Pentagonul a investit deja peste 7 miliarde de dolari în infrastructura de apărare de acolo.
Noua administraţie Trump a declarat că va prioritiza apărarea teritoriului continental american printr-un sistem naţional de apărare antirachetă denumit „Golden Dome”, destinat să intercepteze inclusiv rachete nucleare.
Totodată, oficialii avertizează că trebuie luată în calcul inclusiv ipoteza unor atacuri nucleare limitate din partea Chinei sau Coreei de Nord. Raportul unui exerciţiu recent organizat de Atlantic Council concluzionează că Beijingul ar putea lansa un atac simultan cu o acţiune a Coreei de Nord împotriva Sudului, sau invers.
Un raport prezentat Congresului SUA în iulie 2023 atrăgea atenţia că populaţia americană nu este pregătită pentru întreruperi majore în aprovizionare şi servicii cauzate de atacuri cibernetice sau distrugerea lanţurilor logistice.
Oficialii recunosc totodată lipsa de muniţii suficiente pentru un conflict de durată. Războiul împotriva Yemenului a redus stocurile de rachete Tomahawk, iar Pentagonul caută deja producători alternativi pentru torpile şi rachete antinavă, mai ieftine, dar „mai bune decât nimic”.
„Dacă intrăm în război cu China, va fi sângeros, vor fi pierderi şi vom consuma cantităţi uriaşe de muniţie”, a avertizat James Kilby, şeful interimar al Operaţiunilor Navale, în faţa Congresului. „Avem nevoie de stocuri pline.”