România nu îndeplineşte, per ansamblu, criteriile minime în vederea unei eliminări a traficului de persoane, însă depune eforturi „semnificative” în acest sens, având în vedere impactul pandemiei Covid-19 asupra capacităţii sale de luptă împotriva acestui flagel şi rămâne în continuare pe lista de supraveghere nivelul 2 („tier 2”) al cincilea an la rând, se arată în raportul Departamentului de Stat american din 2023, postat pe site.
Departamentul de Stat enumeră între aceste eforturi un „nou NRM”, prin care înfiinţează posturi de anchetatori financiari în întreaga ţară şi o unitate specială de anchetare financiară a infracţiunilor legate de traficul de persoane, în cadrul Direcţiei de Investigare a Crimei Organizate şi Terorismului (DIICOT).
Guvernul a dat în folosinţă 42 de săli de audiere privată a copiilor victime ale traficului de persoane, a aprobat un plan de acţiune în vederea standardizării metodologiei de interogare adaptate copiilor şi a format poliţişti să interacţioneze cu aceste victime copii, se arată în raportul citat de News.ro.
El a instituit un Comitet de luptă împotriva traficului de persoane, alcătuit din membri ai Executivului şi societăţii civile, pe care l-a plasat în subordinea cabinetului premierului, ridicând acest portofoliu şi mandatând includerea societăţii civile la nivel de comitet guvernamental, se arată în document.
În urma afluxului în România de refugiaţi din Ucraina din calea invaziei la scară mare a Rusiei, Guvernul de la Bucureşti a dezvoltat proceduri de identificare şi raportare a cazurilor de trafic de persoane, mai ales în rândul copiilor neînsoţiţi străini se apatrizi, relevă Departamentul de Stat.
El a stabilit, de asemenea, proceduri de înregistrare, tranzitare, rezidenţă şi protecţie a copiilor vulnerabili, iar în cooperare cu organizaţii interguvernamentale a înfiinţat opt centre sigure în puncte de trecerea frontierei, care le oferă copiilor şi familiilor informaţii şi servicii esenţiale, continuă departamentul.
Însă Bucureştiul nu a îndeplinit criteriile minime „în mai multe domenii-cheie”, subliniază Washingtonul.
Astfel, „autorităţile (române) au anchetat, urmărit penal şi condamnat semnificativ mai puţini traficanţi” de persoane, se arată în raport.
Guvernul american reproşează celui român o persistenţă a „complicităţii în traficul de persoane”, în cazul unor oficiali care exploatează copii aflaţi în case de copii guvernamentale sau centre de plasament.
„Autorităţile (române) nu au căutat indicii ale traficului de persoane şi nu au identificat în mod proactiv victime în populaţiile vulnerabile, precum solicitanţi de azil, migranţi, lucrători sexuali sau copii instituţionalizaţi”, critică departamentul.
Guvernul român „nu a asigurat o finanţare suficientă ONG-urilor în vederea unore servicii de asistenţă şi protecţie, lăsând majoritatea victimelor fără servicii şi expuse riscului de a fi din nou victime ale traficului de persoane”, se arată în raport.
„În fine, modificări legislative au împiedicat urmărirea penală şi au condus la impunitatea unor oficiali complici în infracţiuni de trafic de persoane”, conchide Departamentul de Stat în acest raport.
Washingtonul face 11 recomandări Bucureştiului în lupta împotriva traficului de persoane în raportul din 2023.
El recomandă o „anchetare şi urmărire penală viguroase ale infracţiunilor traficului de persoane şi pedepsirea adecvată a traficanţilor condamnaţi, inclusiv a oficialilor complici şi a traficanţilor de forţă de muncă, cu pedepse semnificative cu închisoarea”, subliniază Departamentul de Stat american.
În al doilea rând, Washingtonul recomandă Bucureştiului să se asigure ca suspecţii de trafic de persoane să nu folosească prescrierea faptei şi să submineze astfel „semnificativ” eforturile autorităților.
Victimele este necesar să primească asistenţă - inclusiv asistenţă medicală şi consiliere psihologică, dar şi consiliere juridică, pentru a-şi înţelege drepturile şi a „naviga” în sistemul de asistenţă, se recomandă în raport.
Departamentul recomandă, în al patrulea rând, „identificarea proactivă a eventualelor victime” în populaţiile vulnerabile - solicitanţi de azil, migranţi, lucrători sexuali şi copii instituţionalizaţi.
El recomandă asigurarea unei susţineri financiare a ONG-urilor care oferă servicii victimelor prin intermediul unui mecanism, de exemplu un program de finanţare la nivel local şi sistemul de recuperarea bunurilor.
El recomandă atât o suplimentare a poliţiştilor însărcinaţi cu anchetarea traficului de persoane, cât şi o sporire a eforturilor de implementare a legislaţiei privind munca minorilor în zone rurale şi acolo unde serviciile de asistenţă socială se confruntă cu penurii de personal şi nu au capacitatea de a aborda încălcări ale legislaţiei.
Sancţionarea „penală” a agenţiilor de recrutare de forţă de muncă, din cauza unor practici prin care contribuie la traficul de persoane - de exemplu perceperea unor „taxe de recrutare” - este cea de a opta recomandare.
Departamentul recomandă, în al nouălea rând să se acorde consiliere juridică „competentă” şi protecţie în instanţe victimelor care asistă la urmăriri penale.
El recomandă, în continuare, să se acorde inspectorilor în muncă autoritatea legală de a efectua inspecţii neanunţate pe toate şantierele.
Washingtonul recomandă Bucureştiului, în al 11-lea rând, o lărgire a eforturilor de formare a anchetatorilor, procurorilor şi judecătorilor implicaţi în dosare de trafic de persoane şi cu victime ale acestui trafic, în vederea unei sensibilizări la probleme în acest domeniu şi înţelegerii tuturor formelor de trafic de persoane.
Statele Unite denunţă flagelul traficului de persoane - în creştere, trage un semnal de alarmă secretarul de Stat american Antony Blinken, în 188 de ţări, inclusiv în Statele Unite -, în acest raport privind munca forţată şi traficul de băieţi, un fenomen puţin cunoscut.