Statele Unite au cerut controlul asupra unei conducte cruciale din Ucraina, folosită pentru a trimite gaz rusesc în Europa, potrivit unor rapoarte, într-o mişcare descrisă ca fiind un şantaj colonial, relatează The Guardian, potrivit News.ro.
Oficiali americani şi ucraineni s-au întâlnit vineri pentru a discuta propunerile Casei Albe pentru un acord privind mineralele. Donald Trump doreşte ca Kievul să predea resursele sale naturale drept „răsplată” în schimbul armelor livrate de administraţia Biden.
Discuţiile au devenit din ce în ce mai dificile, potrivit Reuters, preluată de Guardian și News.ro. Ultimul proiect american este mai „maximalist” decât versiunea iniţială din februarie, care propunea oferirea către Washington a unor metale rare în valoare de 500 de miliarde de dolari, precum şi petrol şi gaze.
Citând o sursă apropiată discuţiilor, agenţia Reuters a relatează că cel mai recent document include o cerere ca International Development Finance Corporation a guvernului SUA să preia controlul asupra unei importante conducte de gaze naturale din Ucraina.
Aceasta porneşte din oraşul Sudja, din vestul Rusiei, şi ajunge în oraşul ucrainean Ujhorod, la aproximativ 1 200 km distanţă, la graniţa cu UE şi Slovacia. Construită în perioada sovietică, conducta este un element-cheie al infrastructurii naţionale şi o rută energetică majoră.
La 1 ianuarie, Ucraina a întrerupt furnizarea de gaze naturale, odată cu expirarea contractului pe cinci ani cu compania energetică rusă de stat Gazprom. Ambele ţări au câştigat anterior sute de milioane de euro din taxele de tranzit, inclusiv în timpul primilor trei ani de război la scară largă.
Volodimir Landa, economist principal la Centrul pentru Strategie Economică, un thinktank de la Kiev, a declarat că americanii vor „tot ce pot obţine”. El a afirmat că cererile lor agresive de tip „colonial” au puţine şanse de a fi acceptate de Kiev.
În toamna anului trecut, Volodimir Zelenski a propus ca SUA să aibă acces la sectorul mineral subdezvoltat al Ucrainei. El a avut în vedere un acord prin care viitoarea administraţie Trump să furnizeze arme Ucrainei, în schimbul unor viitoare profituri din investiţii comune.
În schimb, Trump a refuzat să ofere angajamente de securitate sau sprijin militar, dar vrea mineralele oricum. Săptămâna trecută, el s-a plâns că Zelenski încearcă să „se retragă dintr-un acord” şi a declarat că preşedintele Ucrainei ar avea „mari probleme” dacă nu ar semna.
Zelenski a declarat, joi, că este gata să încheie un acord pentru modernizarea ţării sale, dar că Ucraina ar putea fi de acord numai dacă ar exista paritate între cele două părţi, cu venituri împărţite „50-50”.
„Eu doar apăr ceea ce aparţine Ucrainei. Ar trebui să fie benefic atât pentru Statele Unite, cât şi pentru Ucraina. Acesta este lucrul corect de făcut”, a declarat Zelenski. Trezoreria SUA a confirmat că sunt în curs discuţii „tehnice”.
Între timp, trimisul special al SUA în Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că remarcile sale cu privire la o posibilă împărţire a Ucrainei au fost interpretate greşit. Într-un interviu acordat Times, Kellogg a declarat că ţara ar putea fi împărţită „aproape ca Berlinul după al doilea război mondial”, ca parte a unui acord de pace.
Kellogg a declarat, pe X, că se referea la „o forţă de rezilienţă după încetarea focului în sprijinul suveranităţii Ucrainei”. Conform acestui plan, trupele ruse ar rămâne pe teritoriul deja confiscat de Moscova, iar forţele britanice şi franceze ar staţiona la Kiev şi în alte părţi ale ţării.
Vineri, trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a purtat discuţii cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg. Soluţia raportată de Witkoff pentru conflict a fost de a oferi Rusiei cele patru provincii ucrainene pe care le solicită - inclusiv teritoriul pe care Ucraina îl controlează şi în care locuiesc 1 milion de oameni.
Între timp, vineri, la o reuniune a grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, aliaţii Kievului au anunţat un ajutor militar suplimentar record de 21 de miliarde de euro. Aceştia l-au acuzat pe Putin că trage de timp cu privire la un acord de încetare a focului de 30 de zile pe care Ucraina l-a acceptat.
La începutul zilei de sâmbătă, Rusia a efectuat noi atacuri aeriene împotriva unor obiective civile ucrainene. Trei depozite au fost distruse în Kiev, iar două persoane au fost rănite. Kremlinul a lansat 70 de rachete şi 2.200 de drone asupra Ucrainei de la propunerea americană de încetare a focului din 11 martie, au declarat oficialii ucraineni.
Zelenski a adus un omagiu sâmbătă unui pilot în vârstă de 26 de ani, căpitanul Pavlo Ivanov, care a fost ucis în timpul unei misiuni de luptă F-16. Mica forţă aeriană a Ucrainei apără „eroic” ţara de rachetele şi dronele ruseşti şi sprijină operaţiunile terestre, a spus el.