După cea mai mare reducere a producției de petrol de la începutul pandemiei – o decizie luată de cartelul OPEC+, condus de saudiți și din care face parte și Rusia, prin care producția mondială de țiței a fost redusă cu 2 milioane de barili pe zi, administrația Biden se găsește în prag de război economic cu Arabia Saudită, informează GZero.
Faptul că saudiții au ignorat cererile americanilor de a-și mări producția de petrol – în schimb, aceștia au provocat o creștere a prețurilor la petrol chiar înainte de alegerile parlamentare din SUA – este văzut ca o încercare a prințului moștenitor Mohammed bin Salman de a influența politica SUA în avantajul republicanilor.
Tactica Riadului este văzută și ca o mișcare clară pro-Putin de unii membri ai Congresului care au început să propună legi care ar permite Casei Albe să îi trateze cu forța pe saudiți.
Președintele Joe Biden a consumat mult capital politic în această vară atunci când a făcut un tur al Arabiei Saudite. Toate încercările sale de a-i impresiona pe saudiți au eșuat – o situație recunoscută chiar de președintele american.
Prima opțiune pe care americanii o au este NOPEC (No Oil Producing and Exporting Cartels Bill), un proiect de lege care i-ar permite Departamentului de Justiție al SUA să dea în judecată cartelurile petroliere pentru încălcarea legilor antitrust, precum cele care protejează împotriva încercărilor de a controla fraudulos prețurile la petrol și gaz.
A doua opțiune este o lege prin care OPEC ar urma să fie trasă la răspundere la nivel internațional pentru că a manipulat piața și producția de petrol, dacă discuțiile dintre președintele american și țările OPEC nu produc nicio schimbare.
A treia opțiune este ca SUA să își retragă cei aproximativ 3.000 de soldați din Arabia Saudită și 2.000 din Emiratele Arabe Unite, împreună cu bateriile Patriot și sistemele de apărare antiaeriană THAAD care sunt desfășurate acolo, în cel mult 90 de zile de la luarea deciziei.
Cooperarea militară dintre Washignton și Riad a devenit foarte nepopulară printre americani. Potrivit unui nou sondaj al Eurasia Group Foundation, peste două treimi dintre votanții republicani și democrați se opun exporturilor de arme pentru Arabia Saudită.
În timp ce SUA este cel mai mare exportator de arme din lume, Arabia Saudită este al doilea cel mai mare importator. Regatul saudit este și principalul client pentru armele americane reprezentând 23% din exporturile Statelor Unite în perioada 2017-2021.
Cel mai mare cumpărător de arme americane este însă și cel mai controversat client al industriei producției de armament din Statele Unite. Saudiții au un istoric negativ în privința represiunilor și abuzurilor împotriva drepturilor omului comise pe plan intern, dar și din cauza armelor americane pe care armata Arabiei Saudite le folosește în războiul din Yemen.
Biden a anunțat la începutul administrației sale că intenționează să pună capăt vânzării de „arme ofensive” care sunt folosite de saudiți în Yemen, dar nu a luat încă nicio decizie în acest sens.
Cu toate că SUA dispune de o game largă de măsuri prin care se poate răzbuna pe Riad, cel mai probabil saudiții nu își vor schimba strategia privind producția de petrol, chiar și dacă asta înseamnă că va intra în conflict cu americanii, potrivit lui Raad Alkadiri, director pentru Energie, Climă și Resurse al Eurasia Group.
„Acesta este ultimul semn al schismei strategice în alianță care se tot dezvoltă de câțiva ani”, a explicat Alkadiri. „Interesele americane și cele saudite diferă, Riadul punând sub semnul întrebării tot mai mult credibilitatea garanțiilor de securitate americane și prioritizând propriile sale interese finaciare și economice înainte de dorința Washingtonului pentru prețuri la petrol mai mici.”
Este clar că Arabia Saudită, cu bin Salman la conducere, acționează mult mai independent decât a făcut-o în trecut și, la fel ca Emiratele Arabe Unite, își îndreaptă atenția tot mai mult spre est pentru a-și asigura viitorul economic.
Rezultatul este erodarea alianței cu Washingtonul și dă voce sentimentului anti-saudit care a amenințat să iasă la suprafață în Congres și la Casa Albă, potrivit lui Alkadiri. „Furia Washingtonului se va atenua probabil cu timpul, dar diferențele de strategie care vor contura relațiilor viitoare au ieșit acum la lumină”, a explicat Alkadiri.
Saudiții spun că oficialii americani au încercat să îi oblige să aleagă între SUA și Rusia. Această măsură intransigentă nu a avut efectul scontat: saudiții, la rândul lor, i-au sfătuit pe americani să producă ei mai mult petrol și să își repare rafinăriile.
Arabia Saudită a renunțat la finețurile diplomatice după ce americanii le-au reproșat că nu au fost informați despre detaliile planurilor de plafonare a prețului pentru petrolul rusesc.
„Punem pe primul loc interesele Regatului Saudit și interesele țărilor care au avut încredere în noi și sunt membri OPEC și ai alianței OPEC+”, a declarat ministrul saudit al energiei.
Dinamica relațiilor bilaterale dintre Washington și Riad sugerează că viitorul diplomației celor două țări va fi determinat mult mai mult de „imperativul imediat decât de o coordonare strategică”, potrivit lui Alkadiri.
Relațiile SUA-Arabia Saudită au intrat într-o nouă fază în care ar putea fi „mult mai competitive și conflictuale”.
Citește și: Experții avertizează țările arabe că acesta ar putea fi ultimul boom al industriei petroliere. „Este începutul sfârșitului”