Poluarea aerului poate avea un efect negativ „uriaș” asupra inteligenței umane - în special în cazul persoanelor vârstnice, conform unui raport științific realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu. Studiul arată că expunerea îndelungată la poluarea atmosferică afectează în special perfomanțele cognitive la testele de limbă și de matematică. Astfel, cu cât oamenii îmbătrânesc, efectele negative ale poluării devin tot mai pronunțate în cazul testelor de limbă și exprimare.
Studiul - primul de acest fel care a făcut o legătură între modul în care poluarea afectează capacitățile cognitive ale persoanelor în vârstă - a fost realizat de un grup de oameni de știință de la Universitatea din Beijing, China, și universitatea Yale din SUA.
Cercetările, realizate pe un eșantion de 25.000 de persoane din 162 de regiuni din China, au ajuns la concluzia că expunerea îndelungată la factorii poluării atmosferice poate duce la scăderea performanțelor cognitive.
Studiul a calculat nivelul celor mai răspândiți poluanți atmosferici - dioxidul de sulf (SO2), dioxidul de azot (NO2) și așa-numitele particule în suspensie cu diametrul de sub 10 microni (PM10) - din regiunile în care locuiau subiecții cercetării.
Subiectul a fost abordat în emisiunea „Planeta ești tu!”, difuzată de Digi 24.
Studiul a arătat că bărbații în vârstă lipsiți de educație sunt cei mai afectați de „expunerea cronică” la poluarea atmosferică. Motivul: aceștia au, de regulă, munci manuale necalificate, desfășurate în special în aer liber.
„Poluarea din aer poate provoca reducerea nivelului educației unei persoane cu un an, ceea ce este enorm”, a declarat profesorul Xi Chen de la Yale School of Public Health, unul dintre autorii raportului.
De asemenea, cercetătorii au arătat că nivelul de poluarea poate crește riscul apariției de boli precum Alzheimer sau demența senilă.
Conform OMS, șapte milioane de persoane mor anual din cauza poluării atmosferice - atât interioare cât și exterioare. Cei mai mari „ucigași” asociați cu acest tip de poliuare sunt atacul cerebral (2,2 milioane de decese), bolile cardiovasculare (2 milioane de decese) și cancerul (1,7 milioane).
Aproape toată populaţia lumii - 99% - respiră aer poluat şi nesănătos, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care face apel la reducerea utilizării combustibililor fosili. Această concluzie este rezultatul unei combinaţii de imagini satelitare din întreaga lume şi date colectate în mii de oraşe, a explicat Sophie Gumy, de la Departamentul pentru mediu, schimbări climatice şi sănătate al OMS.
OMS indică într-un raport că un număr record de peste 6.000 de zone urbane din 117 ţări monitorizează în prezent calitatea aerului. Aceasta reprezintă „aproximativ 80% din populaţia urbană mondială de astăzi", a spus Gumy. Cu toate acestea, aceşti locuitori încă respiră niveluri periculoase de particule fine şi dioxid de azot, populaţiile care trăiesc în ţările cu venituri reduse şi medii fiind cele mai expuse.
„Pentru OMS, constatările raportului evidenţiază importanţa reducerii utilizării combustibililor fosili şi a adoptării altor măsuri concrete pentru reducerea nivelurilor de poluare a aerului. Particule fine şi dioxid de azot „Preocupările energetice actuale subliniază importanţa accelerării tranziţiei către sisteme energetice mai curate şi mai sănătoase", a declarat directorul general al OMS, doctor Tedros Adhanom Ghebreyesus.
„Preţurile ridicate ale combustibililor fosili, securitatea energetică şi urgenţa de a aborda provocările duble în materie de sănătate ale poluării aerului şi schimbărilor climatice subliniază nevoia urgentă de a progresa mai rapid către o lume mult mai puţin dependentă de combustibilii fosili", a spus Ghebreyesus. Informaţiile actualizate din baza de date a OMS privind calitatea aerului introduc pentru prima dată măsurători la nivelul solului ale concentraţiilor medii anuale de dioxid de azot (NO2), un poluant urban comun.
Aproximativ 4.000 de localităţi din 74 de ţări colectează date despre dioxidul de azot de la nivelul solului. Doar aproximativ un sfert dintre locuitorii acestor zone respiră concentraţii medii anuale de dioxid de azot conforme cu liniile directoare ale OMS.
Dioxidul de azot este asociat cu afecţiuni respiratorii, în special cu astmul bronşic, şi conduce la simptome precum tuse, respiraţie şuierătoare sau dificultăţi de respiraţie, spitalizări şi urgenţe medicale.
Actualizarea include şi măsurători ale particulelor din aer cu un diametru egal sau mai mic de 10 microni (PM10) sau 2,5 microni (PM2,5). Aceste două grupe de poluanţi provin în principal din activităţile umane asociate arderii combustibililor fosili.
De asemenea, în ţările cu venituri mici şi medii, calitatea aerului în mai puţin de 1% din oraşe este conformă cu pragurile recomandate de OMS. Particulele în suspensie sunt capabile să pătrundă adânc în plămâni şi în fluxul sanguin, provocând mai ales probleme cardiovasculare, cerebrovasculare şi respiratorii.
Acest articol este susținut de ING.