• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2022-09-21 10:09:37
  • Sursa:
STUDIU: Cresterea obezitatii va frana economiile tarilor in curs de dezvoltare. Care va fi impactul pentru Romania Imagine

Creşterea ratelor obezităţii va costa economia mondială 3,3% din Produsul Intern Brut global până în 2060, încetinind în special dezvoltarea ţărilor cu venituri reduse, arată un nou studiu publicat miercuri.

Studiul, publicat în revista BMJ Global Health, oferă pentru prima dată o estimare mondială a impactului economic al obezităţii, precum şi estimări pentru 161 de ţări.

Această maladie, definită printr-un indice al masei corporale de peste 30 la o persoană adultă, şi mai mare de 25 în cazul persoanelor supraponderale, antrenează afecţiuni cardiace, diabet sau cancere.

"La nivel global, aproape două treimi dintre adulţi trăiesc în prezent în supraponderalitate sau obezitate. Şi estimăm că până în 2060 se va ajunge la trei din patru adulţi", a declarat autorul principal al studiului, Rachel Nugent, cu ocazia Adunării generale a ONU, citat de Agerpres.

În prezent, obezitatea costă echivalentul a 2,2% din PIB-ul mondial în fiecare an. Cele mai mari creşteri sunt aşteptate în ţările care au cele mai mici resurse.

În termeni absoluţi, China, SUA şi India ar urma să înregistreze cel mai mare impact, autorii studiului estimând că creşterea obezităţii va costa aceste ţări 10.000 de miliarde de dolari, 2.500 de miliarde de dolari şi respectiv 850 de miliarde de dolari până în 2060. În cazul României, conform estimărilor autorilor raportului, creşterea obezităţii va costa aproximativ 29 de miliarde de dolari.

Însă, ca procent din economie, ţările cele mai afectate de obezitate ar urma să fie Emiratele Arabe Unite, unde obezitatea va costa 11% din PIB, şi Trinidad-Tobago, cu 10,2% din PIB. România este undeva la mijloc în condiţiile în care, conform estimărilor autorilor raportului, obezitatea va costa 4,47% din PIB până în 2060.

Documentul a luat în calcul atât costurile directe, care au legătură cu îngrijirile medicale, cât şi costurile indirecte, legate de decesele premature şi pierderea de productivitate. Studiile realizate până acum au luat în calcul doar primele costuri. "Costurile mai puţin vizibile constitue o frână în calea dezvoltării", a apreciat Rachel Nugent.

Creşterea populaţiei şi a economiei unei ţări sunt motoarele principale ale prevalenţei obezităţii. Pe măsură ce ţările se îmbogăţesc, regimurile alimentare se schimbă, pentru a include mai mult produse procesate. În anumite ţări, îmbătrânirea populaţiei este un alt factor cheie, deoarece persoanele în vârstă au dificultăţi mai mari în a pierde din greutate.

Există numeroase răspunsuri posibile, consideră Francesco Branca, de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii. "Politicile de preţ, de exemplu, prin care ar costa mai mult hrana care contribuie la obezitate, precum produsele cu un conţinut ridicat de grăsimi sau zahăr", a explicat Francesco Branca.

Alte măsuri includ o mai bună etichetare care să informeze consumatorul, mai multe măsuri preventive şi un acces mai bun la consiliere şi tratamente.

Potrivit autorilor raportului, costul economic asociat obezităţii "nu este atribuibil comportamentelor individuale" ci este mai degrabă o consecinţă a priorităţilor sociale şi comerciale care modifică mediul. În consecinţă, cei care sunt la putere au responsabilitatea de a rezolva aceste probleme.

"Trebuie să recunoaştem că obezitatea este o maladie complexă şi să încetăm să dăm vina pe indivizi, să oprim stigmatizarea", a spus Simon Barquera, directorul Centrului de cercetare şi sănătate în nutriţie din Mexic.

Ministerul Educaţiei a făcut publice, vineri date statistice privind numărul elevilor care primesc burse şi tipul acestora. Datele publicate de instituţie arată că 170 de elevi primesc bursa de excelenţă olimpică I, care se acordă celor care au obţinut premii şi menţiuni la olimpiade sau concursuri internaţionale, numărul acestora reprezentând mai puţin de un sfert din numărul elevelor care primesc bursă fiindcă sunt mame minore, informează news.ro.

Economie 2023-10-27 17:08:02

Zeci de percheziţii au loc luni dimineaţă, în judeţele Arad, Bihor, Brăila, Dolj şi Vrancea, într-un dosar de trafic de migranţi, 43 de persoane urmând să fie duse la audieri. Migranţii ar fi fost racolaţi, în principal, din Bucureşti şi Timişoara, din rândul celor care deţin permise de şedere/vize de muncă, iar ţările de destinaţie erau Italia, Austria sau Germania.

Economie 2024-01-22 10:16:24

Israelul a lansat, miercuri, un nou bombardament împotriva zonei Haret Hreik, la sud de Beirut, după ce armata sa a avertizat anterior despre un atac iminent, informează EFE preluată de Agerpres.Agenţia naţională de presă libaneză a confirmat atacul împotriva zonei de sud a oraşului Beirut care a avut loc miercuri dimineaţă şi despre care încă nu există alte detalii.Cu doar o oră mai devreme, în jurul orei locale 6:00 (3:00 GMT), purtătorul de cuvânt de limbă arabă al armatei israeliene, Avichay Adraeea, avertizase pe X că un atac asupra Haret Hreik este iminent şi a îndemnat locuitorii să evacueze zona unde armata israeliană spune că activează miliţia şiită libaneză Hezbollah.Zonele din apropierea capitalei libaneze au fost atacate sâmbătă de armata israeliană, care a bombardat oraşul Maaysrah din districtul Keserwan, la aproximativ 38 de kilometri nord de capitală, cauzând în jur de 20 de morţi. Joia trecută, cel puţin 22 de persoane au fost ucise şi alte 117 au fost rănite după două bombardamente israeliene asupra clădirilor din centrul Beirutului, potrivit Ministerului Sănătăţii Publice din Liban.Cel puţin 2.350 de persoane au fost ucise şi alte 10.906 au fost rănite în urma atacurilor pe care Israelul le-a efectuat asupra mai multor părţi din Liban în ultimul an. Marea majoritate a victimelor sunt însă rezultatul campaniei masive de bombardamente israeliene începută la sfârşitul lunii septembrie.Ministerului Sănătăţii Publice din Liban a informat că numai luni au murit cel puţin 41 de persoane şi alte 124 au fost rănite în „atacuri ale inamicului israelian”.

Economie 2024-10-16 09:01:23

Apariţia publică a ostaticei israeliene Yocheved Lifshitz, eliberată luni seară de Hamas, a stârnit controverse şi critici ample în presa israeliană, care consideră că nu a fost gestionată corect şi poate folosi involuntar propagandei inamice. Criticile au survenit după ce Lifshitz, în vârstă de 85 de ani, a părut să-şi laude răpitorii din Hamas şi să critice Israelul.

Economie 2023-10-25 19:13:10

Trei români au anunţat autorităţile că se află în Noua Caledonie, iar Consulatul General al României la Paris ţine legătura cu ei, monitorizează situaţia lor şi este pregătit să intervină dacă este nevoie.

Economie 2024-05-18 07:39:02

Coreea de Nord a denunţat sâmbătă „în cel mai puternic mod” o declaraţie a NATO care acuză Phenianul că ajută Rusia în războiul împotriva Ucrainei şi a criticat eforturile SUA de a-şi extinde legăturile cu Alianţa Nord-Atlantică şi ţările asiatice, relatează Reuters.

Economie 2024-07-13 17:25:27

Ministerul Sănătăţii din Gaza, aflat sub conducerea Hamas, anunţă că peste 50.000 de palestinieni au fost ucişi de la începutul campaniei militare a Israelului în enclavă, informează Reuters, potrivit News.ro. Cifra reprezintă aproximativ 2,1% din populaţia teritoriului, iar bilanţul victimelor continuă să crească. Datele nu fac diferenţa între civili şi combatanţi şi nu pot fi verificate independent.

Economie 2025-03-23 18:54:13

Mihailo Podoliak, Consilierul președintelui Ucrainei, a declarat, într-un interviu pentru Digi24.ro, că serviciile de informații din România ar trebui să urmărească cu atenție acțiunile Rusiei pe teritoriul țării. Podoliak susține că Rusia finanțează mișcările extremiste din Europa și că printre metodele sale de acțiune pot figura chiar și asasinatele politice în țările pe care dorește să le destabilizeze.  

Economie 2023-02-24 09:07:45