Persoanele care practică o activitate fizică regulată au riscuri mai mici de a contracta COVID-19 şi de a dezvolta o formă gravă a acestei boli, potrivit unui studiu publicat marţi, care prezintă totuşi numeroase limite.
"O activitate fizică regulată este asociată cu un risc mai mic de infectare" cu noul coronavirus, precum şi cu un pronostic mai bun în materie de spitalizări, de gravitate a bolii şi de mortalitate", au concluzionat autorii acestui studiu, publicat în British Journal of Sports Medicine.
Medicii ştiu deja de mult timp că o bună activitate fizică favorizează un răspuns mai bun al organismului la maladiile respiratorii în general, însă noua cercetare s-a concentrat pe legătura dintre sport şi COVID-19.
Nu a fost însă un studiu izolat, ci o meta-analiză care a reluat şi a combinat aproximativ 15 cercetări anterioare, un detaliu care îi oferă, a priori, o soliditate superioară în privinţa concluziilor formulate, scrie Agerpres.
Autorii au concluzionat că în cazul unei activităţi fizice regulate, riscul de infectare este uşor redus, dar, mai ales, cel de spitalizare scade cu aproximativ o treime (-36%) şi cel de deces scade cu aproape jumătate (-43%).
Autorii au estimat că trebuie efectuate cel puţin 150 de minute de activităţi moderate sau 75 de minute de activităţi fizice intense, pe săptămână, pentru a se obţine un efect protector maximal.
Acest tip de studiu nu permite totuşi să fie trase concluzii despre mecanismele aflate în spatele acestor corelaţii.
Este probabil ca o bună activitate fizică să faciliteze în mod direct un răspuns imunitar eficient, reamintesc autorii studiului. Însă buna activitate fizică poate şi să limiteze, în amonte, anumiţi factori de risc pentru formele grave de COVID-19, precum greutatea corporală în exces.
Autorii previn că noile concluzii trebuie interpretate "cu precauţie", întrucât studiile reţinute în acea meta-analiză au prezentat o variaţie mare în ceea ce priveşte metodologiile utilizate.
Majoritatea acelor studii, de altfel, s-au bazat pe informaţiile furnizate de pacienţii înşişi asupra activităţilor fizice ale lor, nu pe o evaluare obiectivă.
Astfel, cercetătorii nu exclud posibilitatea unei concluzii părtinitoare, care ar duce la publicarea doar a celor mai concludente studii privind efectul pozitiv al activităţilor fizice.
Totuşi, "concluziile noastre ar putea să îi orienteze pe medici şi pe autorităţile sanitare" în legătură cu gradul de activitate fizică recomandată, mai ales pentru pacienţii cu risc mare de a dezvolta o formă gravă de COVID-19, au precizat autorii.