Institutul Robert Lansing face o analiză a recentelor evenimente din Orientul Mijlociu și crede că în acest moment există divergențe la vârful conducerii Iranului privind continuarea campaniei împotriva Israelului. În ciuda demonstrațiilor din ultimele zile, președintele se dovedește moderat, în timp ce Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene nu pot să exercite suficientă presiune pentru a-și impune o poziție de forță.
Iranul a lansat un atac masiv cu rachete asupra Israelului în seara zilei de marți, 1 octombrie. Potrivit surselor militare israeliene, au fost lansate aproximativ 180 de rachete, în timp ce Teheranul susține că numărul acestora s-a apropiat de 400. Iranul a justificat atacul ca represalii pentru uciderea recentă a liderilor Hezbollah și Hamas în lovituri asupra Beirutului și Teheranului, pentru care Iranul consideră Israelul responsabil.
Contraamiralul Daniel Hagari, purtător de cuvânt al Forțelor de apărare israeliene (IDF), a declarat că, deși unele rachete au atins centrul și sudul Israelului, numărul victimelor a fost minim.
Un oficial al Pentagonului a declarat pentru CNN că distrugătoarele marinei americane Arleigh Burke, Cole și Bulkeley au participat la apărarea împotriva atacului cu rachete iranian. Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene (IRGC) a confirmat că atacul a fost un răspuns la asasinarea liderului Hezbollah Hassan Nasrallah și a șefului Hamas Ismail Haniyeh. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a promis noi atacuri împotriva Israelului, în timp ce președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Iranul și-a arătat doar o parte din capacitățile sale și că este pregătit să își apere interesele.
Acest scenariu întărește evaluarea conform căreia președintele iranian este reticent față de escaladarea situației din Orientul Mijlociu și are divergențe cu IRGC cu privire la operațiunile militare din regiune. De asemenea, credem că IRGC nu are suficientă influență în cadrul aparatului politic iranian pentru a acționa independent de autoritatea liderului suprem.
Se pare că IRGC l-a convins pe ayatollahul Khamenei că o lovitură asupra Israelului este singura cale de acțiune dacă Iranul dorește să își proiecteze puterea. IRGC încearcă să restabilească încrederea în rândul membrilor așa-numitei „axe a rezistenței”, care se îndoiesc tot mai mult de puterea Iranului și a aliaților săi regionali.
Rezultatele atacului susțin acest punct de vedere: atacul haotic cu rachete a provocat pagube minime și a evidențiat vulnerabilitățile Iranului, lăsând Teheranul într-o poziție precară și oferind Israelului mai multă libertate pentru acțiuni viitoare. Israelul a eliminat deja una dintre principalele grupări susținute de Iran, Hamas, iar acum încearcă să neutralizeze Hezbollah, cel mai valoros activ al Teheranului.
Atacul cu rachetă a subliniat, de asemenea, complexitatea relațiilor Iranului cu Moscova. Iranul ar fi avertizat mai multe țări cu privire la atacul iminent asupra Israelului, dar Rusia nu a fost printre primele care au fost informate. În plus, Iranul a impus restricții privind utilizarea unor arme pe care le-a furnizat anterior Rusiei pentru războiul din Ucraina, în special rachete balistice. Acest lucru ridică îndoieli cu privire la capacitatea Iranului de a efectua noi atacuri pe termen scurt, punând sub semnul întrebării amenințările IRGC cu represalii continue.
Eliminarea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, și a mai multor figuri importante din organizație ar fi fost facilitată de informații furnizate de Rusia, cu aprobarea directă a conducerii ruse. Potrivit unor rapoarte neconfirmate, informațiile au fost transferate prin intermediul Ministerului de Externe al Rusiei, cu implicarea ministrului de externe Serghei Lavrov.
În ciuda legăturilor strânse pe care le are cu Iranul și grupările susținute de acesta, Moscova are în prezent puțin interes să vadă Iranul implicat într-un conflict la scară largă în Orientul Mijlociu, doar pentru că ar întrerupe livrările de arme iraniene către Rusia. Teheranul însuși nu este probabil interesat de un război cu un stat nuclear, deoarece își riscă propria supraviețuire. La rândul său, se așteaptă ca Israelul să se abțină de la o invazie directă a teritoriului iranian, optând probabil pentru lovituri țintite și slăbirea continuă a grupărilor susținute de Iran.
Conducerea rusă consideră că Hezbollah nu va putea susține un conflict prelungit cu Israelul și că Iranul nu va întreprinde acțiuni semnificative până când noua conducere a Hezbollah nu își va consolida puterea - un proces care se așteaptă să dureze câteva luni.
Robert Lansing a fost un avocat și diplomat american care a ocupat funcția de consilier al Departamentului de Stat la izbucnirea Primului Război Mondial, iar apoi pe cea de secretar de stat al Statelor Unite în timpul președintelui Woodrow Wilson între 1915 și 1920. Democrat conservator pro-business, a fost un susținător puternic al democrației și al rolului Statelor Unite în stabilirea dreptului internațional. A fost un dușman declarat al autocrației germane și al bolșevismului rus.
Institutul care îi poartă numele promovează o înțelegere în cunoștință de cauză a provocărilor globale cauzate de amenințările la adresa societăților democratice, a afacerilor politice și diplomatice prin cercetare fiabilă, analiză de încredere și educație inovatoare. "Ne-am angajat să îmbunătățim capacitatea euro-atlantică de a contracara operațiunile hibride și de a răspunde amenințărilor emergente pentru a atinge obiectivele strategice. Robert Lansing Institute for Global Threats and democracies Studies este o organizație nepartizană și non-profit de cercetare a politicilor publice. Înțelegerea noastră a geopoliticii este că aceasta transpune lecțiile trase din istorie și geografie în instrumente operaționale", scrie RL Institute în prezentarea sa.