Fiecare cetățean european ar trebui să își facă rezerve de alimente pentru a fi autosuficient timp de cel puțin 72 de ore în caz de criză, avertizează Comisia Europeană, potrivit unui proiect al Strategiei Uniunii pentru Pregătire, obținut de POLITICO. Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei, prezintă măsurile miercuri.
„În caz de întreruperi extreme, perioada inițială este cea mai critică”, se arată în document, care prezintă posibile scenarii, de la război la atacuri cibernetice, boli mortale și inundații cauzate de schimbările climatice.
La cinci ani de la primele carantine din pandemia Covid-19 și trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, cu dezastre naturale și șocuri financiare ca riscuri constante, planul vine într-un moment în care Europa trece de la o criză la alta.
„Niciuna dintre marile crize din ultimii ani nu a fost izolată sau de scurtă durată”, se arată în document. „Europa nu-și poate permite să rămână reactivă”.
Vicepreședintele executiv al Comisiei, Roxana Mînzatu, urmează să prezinte strategia miercuri. Mesajul ei este „repară-ți acoperișul cât timp soarele strălucește”, a declarat aceasta pentru POLITICO înainte de publicare, adăugând că obiectivul Comisiei este „să ajute indivizii la nivel de gospodărie”.
Potrivit proiectului de 17 pagini, strategia ar trebui să „creeze o UE sigură și rezilientă, cu capacitățile necesare pentru a anticipa și gestiona amenințările și pericolele, indiferent de natura sau originea lor”. Acesta include oferirea de îndrumări țărilor membre pentru „acoperirea stocării proviziilor esențiale, planificarea crizelor, disponibilitatea adăposturilor, măsuri pentru asigurarea accesului la resurse critice de sol și spațiu”, potrivit propunerii.
La doar câteva săptămâni după ce Europa a publicat prima sa strategie de apărare, planul de pregătire a populației afirmă că este „o chestiune de urgență” pentru UE și țările sale să își consolideze pregătirea în toate sectoarele.
Pregătirea pentru război este o prioritate. Deși nu aduce noi inițiative de apărare, strategia propune un model de gestionare a crizelor inspirat de țările din Europa de Nord, unde întreaga societate — de la cetățeni la afaceri și guverne — este implicată. Planul Comisiei se bazează pe concluziile raportului Niinistö, care a prezentat propuneri pentru îmbunătățirea pregătirii UE pentru război și apărarea civilă.
Conflictele geopolitice pot apărea atât în formă virtuală, cât și sub forma unor ofensive militare. Europa ar trebui să fie mai bine pregătită pentru atacuri cibernetice, se arată în proiect. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia și-a intensificat activitatea în spațiul cibernetic, inclusiv atacarea infrastructurilor critice, cum ar fi rețelele energetice. În special, flancul estic al Europei a experimentat o creștere a atacurilor cibernetice.
China, Iran și Coreea de Nord vizează, de asemenea, în mod constant guvernele occidentale, companiile și alte instituții cheie. Atacurile hibride și cibernetice sponsorizate de stat au devenit o „caracteristică permanentă a realității de astăzi”, argumentează documentul.
Una dintre propunerile-cheie este înființarea unui „sistem european de alertă cibernetică”, despre care Comisia spune că ar îmbunătăți detectarea amenințărilor în Europa și conștientizarea situației. De asemenea, propune formarea digitală și sprijinirea țărilor care doresc să adere la UE, și solicită o mai mare utilizare a diplomației cibernetice și o cooperare mai bună cu NATO.
„UE trebuie să promoveze cooperarea între organizațiile publice și private din sectoare strategice, cum ar fi securitatea cibernetică, asigurându-se că nevoile forței de muncă și oferta educațională sunt aliniate”, se menționează în proiect.
Pregătirea nu se referă doar la potențiale conflicte create de om, a spus Mînzatu. „Este vorba și despre modul în care reacționăm la inundații; am văzut ce s-a întâmplat în Spania”, care a suferit anul trecut de pe urma unor inundații catastrofale, ucigând sute de oameni.
Multe persoane nu știu ce să facă în fața dezastrelor naturale, a spus Mînzatu. „Toate aceste tipuri de crize necesită un set de abilități de bază, o anumită înțelegere și cunoștințe despre ce trebuie făcut mai întâi,” a adăugat ea.
Comisia propune o strategie de stocare la nivelul UE pentru a consolida accesul la resurse critice, inclusiv pentru răspunsul în situații de urgență și dezastre, măsuri de contracarare medicale, materii prime critice, echipamente energetice și, eventual, alimente și apă. Strategia va combina rezervele centralizate ale UE cu contribuțiile țărilor membre, potrivit raportului. De asemenea, va prezenta o strategie de sprijin pentru măsurile medicale împotriva amenințărilor la adresa sănătății publice completată de stocuri de urgență propuse în Actul privind medicamentele critice.
Comisia dorește să își consolideze coordonarea răspunsului la crize, prin crearea unui „centru de coordonare a crizelor”, bazându-se pe actualul Centru de Coordonare a Răspunsurilor de Urgență (ERCC). Centrul se va concentra pe anticiparea și gestionarea consecințelor crizelor în toate sectoarele, oferind sprijin pentru gestionarea crizelor serviciilor principale și monitorizând răspunsul general la crize.
În timp ce unele țări din UE doresc să își concentreze investițiile pe apărare, altele consideră că problemele legate de schimbările climatice sunt mai importante. Mînzatu a argumentat că aceste două aspecte sunt două fețe ale aceleiași monede. „Nu poți avea apărare, nu poți avea o Europă verde fără pregătire, și nu poți avea pregătire ignorând ambițiile și țintele verzi ale [UE],” a spus ea.
Comisia propune o revizuire a instrumentelor financiare pentru răspunsul la crize pentru a se asigura că mecanismele de finanțare a crizelor sunt scalabile și pot fi adaptate la riscurile și crizele în evoluție. Executivul intenționează, de asemenea, să integreze pregătirea în investițiile externe ale UE, inclusiv prin intensificarea implementării proiectelor de adaptare la schimbările climatice și de reziliență în țările partenere.
Pentru a solidifica aceste măsuri, Comisia ia în considerare un nou pachet legislativ care să stabilească standarde și obiective de pregătire pe termen lung, măsurabile. „Comisia va evalua necesitatea și fezabilitatea unei Legi a pregătirii UE pentru a întări reziliența funcțiilor vitale ale societății prin stabilirea unor standarde comune și a unor obiective pe termen lung, măsurabile”, se arată în document.
Pregătirea și securitatea vor fi „integrate și generalizate” în legislația, politicile și programele europene, conform documentului, care listează 30 de acțiuni-cheie sub șapte teme, cum ar fi cooperarea civilă-militară, cooperarea public-privată și pregătirea populației.
O anexă a proiectului enumeră aproximativ 60 de acțiuni-cheie care urmează să fie implementate în următorii doi ani, inclusiv intensificarea monitorizării știrilor false, evaluarea nivelului de pregătire în serviciile financiare și integrarea pregătirii în programele școlare, toate programate pentru acest an.