Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că Rusia a pierdut în războiul din Ucraina peste 300.000 de soldaţi, sute de avioane şi mii de tancuri, dar a acumulat un stoc de rachete cu care ar putea ataca din nou iarna aceasta infrastructura energetică ucraineană, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Aceste pierderi „subliniază eroarea strategică a preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a invada Ucraina”, a spus Stoltenberg, citat de agenţia EFE, la o conferinţă de presă la Bruxelles, la încheierea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din ţările NATO, unde s-a desfăşurat şi primul Consiliu NATO-Ucraina la nivel ministerial.

Stoltenberg a susţinut că Ucraina a „avansat” pe front şi că Rusia „a dat înapoi” şi acum este „mai slabă politic, militar şi economic” și că „pierde în exterior", mai ales în Caucaz şi Asia Centrală, în timp ce este „tot mai dependentă de China”.

„An după an, Moscova îşi amanetează viitorul către Beijing. Pe plan militar, Rusia a pierdut o parte substanţială a forţelor convenţionale: sute de avioane, mii de tancuri şi a avut peste 300.000 de victime”, a continuat Stoltenberg.

Cele două tabere nu publică date despre pierderile lor în război, în schimb, le exagerează pe cele ale inamicului, cu rapoarte zilnice, în care fiecare menţionează pierderi ale celeilalte tabere, care uneori depăşesc o mie de soldaţi ucişi. Kievul a susţinut săptămâna trecută că 321.800 de soldaţi ruşi au murit în război, fără a menţiona pierderile din propria tabără, considerate secret de stat în Ucraina până la sfârşitul războiului. Într-o postare pe Telegram, fostul consilier al preşedintelui ucrainean, Oleksii Arestovici, a susţinut săptămâna aceasta că aproximativ 200.000 de soldaţi ucraineni au murit în acest război.

„Obiectivele Rusiei în Ucraina nu s-au schimbat. Rusia a acumulat un mare arsenal de rachete înaintea iernii şi vedem noi încercări de a ataca reţeaua electrică şi infrastructura energetică a Ucrainei”, a continuat secretarul general al NATO. El a insistat că Ucraina „continuă să provoace mari pierderi Rusiei” şi că „este mai aproape de NATO ca oricând”.

De partea sa, secretarul american de stat, Antony Blinken, a negat că ar exista vreo „oboseală” în rândul aliaţilor cu privire la susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia.

„Trebuie să continuăm şi vom continua să susţinem Ucraina”, a indicat şeful diplomaţiei americane, potrivit Reuters, vorbind, de asemenea, la finalul reuniunii ministeriale a NATO.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a cerut din nou, cu această ocazie, Occidentului să sporească producţia de arme şi muniţii, după ce au fost livrate numai aproximativ 300.000 din cele circa un milion de obuze de calibrul 155 mm promise Ucrainei de către UE.

Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a afirmat într-un articol şi un interviu publicate la începutul lunii de The Economist că războiul cu Rusia a ajuns în stadiul unui „război de tranşee”, un conflict de uzură în care ambele tabere consumă mari resurse fără ca vreuna să poată obţine înaintări majore, după ce contraofensiva lansată de armata ucraineană în iunie nu a dat rezultatele aşteptate, eliberând doar o mână de sate în partea de sud-est cu preţul unor mari pierderi de oameni şi echipamente, în timp ce trupele ruse au lansat, la rândul lor, acţiuni ofensive mai către nord.

Prin urmare, a concluzionat Zalujnîi în analiza sa, Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor ruseşti şi de noi efective de soldaţi pentru a putea să avanseze.