Fostul președinte PNL și premier al României Theodor Stolojan a vorbit la Digi24 despre raportul Draghi, care urmărește să relanseze economia europeană și, implicit, pe cea românească. „Noi nici măcar n-am ajuns la stadiu la care este industria europeană și despre care Draghi spune că e blocată” a explicat Theodor Stolojan la emisiunea „În Fața Ta”. Totodată, liberalul a criticat faptul că politicienii români „nu au scos niciun cuvânt în campania electorală” despre raport, iar Guvernul trebuie să vină cu măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.

- Urmăriți interviul integral în cadrul emisiunii „În Fața Ta”, care va fi difuzată duminică, ora 14:00, la Digi24. -

„Deci România numai preocuparea asta nu o are să citească raportul lui Draghi și să-l dezbată, din păcate, după cum nu a scos niciun cuvânt în campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European, când deja era publicat un al doilea raport la fel de important despre modul cum trebuie să se dezvolte piața unică din Uniunea Europeană pentru a-și valorifica potențialul. Deci, cele două rapoarte trebuie trebuie citite împreună și analizate împreună”, a comentat fostul premier la Digi24.

Fostul lider PNL a exemplificat, cu argumentele lui Mario Draghi - fostul președinte al Băncii Centrale Europene -, de ce Uniunea Europeană se află cu mult în spatele Statelor Unite și China.

„Începând cu anul 2000, productivitatea în Statele Unite a crescut de aproape două ori mai repede decât în Uniunea Europeană. Rezultatul este că dacă la începutul acestui deceniu, chiar în anii 1990 puterea economică, produsul intern brut pe locuitor al Uniunii Europene era egal cu cel al SUA, în prezent e două treimi. Draghi vede două cauze mari pentru care Uniunea Europeană a pierdut în această competiție nu numai față de SUA, dar și față de China, care vine puternic din urmă. Cele două cauze sunt următoarele: una, industriile europene sunt blocate în sectoare cu potențial redus de a crea străpungeri tehnologice , deci de a veni cu idei noi tehnologice care să împingă progresuș, creșterea, productivitatea și, în consecință, investițiile europene în asemenea sectoare inovative sunt mult mai mici decât în SUA și din cauza asta sunt obstacole din piața unică ,a produselor li mai ales a capitalului forței de muncă. Draghi mai spune un lucru, chiar și atunci când o companie în Uniunea Europeană reușește un produs inovator, un proces tehnologic inovator se duce, se listează în Statele Unite”, a explicat Stolojan. 

„În cea mai mare parte (n.red. cerealele) le exportăm, nu le prelucrăm. Deci noi nici industria agroalimentară n-am reușit să o punem la punct și sigur putem discuta de ce se întâmplă asta. Resursele naturale n-am ajuns să le valorificăm, deci România încă are potențial pe aceste industrii de a realiza o creștere economică, anteprenoriatul nostru oare nu-și pune problema că creșterea economică a scăzut sub 1% când noi de 3 ani de zile investim mult?”, a completat fostul președinte liberal.

Liberalul a criticat și măsurile luate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar - ajuns acum la 6,9% din PIB. „Guvernul încearcă să răspundă, nu a ieșit cu acest program național. Eu tot timpul vorbesc de reînnoire industrială a României. De ce să nu ne ducă cumva cu gândul că refacem combinate de oțel așa cum am avut o dată sau mai știu eu ce? Nu, lumea s-a schimbat. Chiar dacă vom produce oțel, va trebui să facem, cum se spune, oțel verde”.

„Nimeni nu poate contesta creșterea volumului de investiții. (...) Pentru mine, investițiile pe care le facem noi acum, cu zeci de miliarde de lei, sunt investiții care trebuiau făcute în secolul trecut, dar nu le-am făcut”, a spus Stolojan.

„Aceste îngrijorări (n.red. despre deficit), deocamdată sunt, ca să spun așa, latente, nu explodează. Vor exploda într-o singură situație pe care eu am trăit-o de două ori în viața mea, înainte de 1989, când România a întrerupt plățile externe, pentru că nu mai putea plăti datoria, nu mai putea rambursa datoria externă. Nu, nouă ne intră valută în cantități mari de la Uniunea Europeană, ne intră valută de la românii care lucrează în străinătate și în ultima vreme ne intră valută, în special prin faptul că bugetul se împrumută tot mai mult pe piețele externe, datorită volumului uriaș de împrumuturi pe care trebuie să-l facă”, a explicat Stolojan.

Până în luna martie, România a primit 33% din totalul fondurilor europene promise prin PNRR. Atunci, ministrul Fondurilor Europene spunea că țara noastră a cheltuit doar 20%. Theodor Stolojan a explicat că România nu se poate baza pe absorbția fondurilor de la Uniune pentru că „PNRR se încheie în 2026, exercițiu financiar e până în 2027. Ți se mai dau 3 ani de grație, să spunem, 2030, moment în care nu știi dacă România va fi beneficiar net sau va fi contributor net la bugetul Uniunii Europene. Remiterile românilor plecați în străinătate nici ele nu vor dura la infinit, pentru că oamenii ăia s-au stabilit acolo. Sunt la a doua, la a treia generație, legăturile lor cu țara devin din ce în ce mai greu de făcut”, a explicat fostul premier. 

Pe fondul creșterii găurii bugetare, Stolojan a spus că Guvernul este responsabil de pregătirea unor măsuri serioase, cu care Comisia Europeană să fie de acord. „Comisia Europeană ne-a dat această opțiune în 4 ani sau în 7 ani. Deci bănuiesc că dacă a dat această opțiune va fi de acord cu noi. (...) Guvernul să prezinte un program care să fie acceptat sau însușit și de Comisie”.

„Noi avem o prognoză de creștere economică și aici discutăm cu Comisia Europeană, în sensul că Comisia Europeană susține că ar trebui să fie puțin mai coborâtă această creștere economică. (...) Important este că nu avem decât două soluții pentru a rezolva aceste tensiuni de care vorbiți. Una, respectăm acest angajament și atunci finanțatorii externi și cei interni au încredere în România și în ceea ce face România, au încredere că putem restitui împrumuturile. Sau cea de-a doua soluție, în care în doi timp și trei mișcări ne obligă piața să luăm toate măsurile necesare. Eu am pățit în 1990. Pierdem finanțare externă și luăm noi măsuri că n-avem în control. Știți ce repede te ajustezi când nu mai ai finanțare externă? Una-două.”

Conform Ziarul Financiar, planul Draghi propune creşterea investiţiilor cu cel puţin 5% din PIB-ul Uniunii. Exprimat în cifre, valoarea s-ar ridica 800 miliarde lei pe an. Draghi compară obiectivele sale cu planul Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial și spune că suma este superioară față de cele 2 procente din PIB acordate la vremea aceea. 

Printre obiectivele din raport se numără și infrastructura energetică, consolidarea industriei de apărare, capitalizarea pe piețele de capital, proiectele de infrastructură transfrontaliere și securitatea cibernetică.