Banii nu pot cumpăra fericirea. Sau cel puțin așa spune proverbul. Se pare, însă, că economiștii și psihologii sunt mai puțin siguri. În ultimele două decenii, Dr. Elizabeth Dunn de la Universitatea British Columbia a descifrat știința cheltuielilor. A realizat zeci de sondaje și a analizat munți de date, potrivit The Times.

Recent, ea a supervizat un experiment extraordinar în care 2 milioane de dolari au fost împărțiți între participanți pentru a-i cheltui după bunul plac — totul în numele înțelegerii modului în care interacționează banii și fericirea.

Verdictul? „Dacă banii nu te fac fericit, atunci probabil că nu îi cheltuiești corect”, au concluzionat ea și colegii ei.

Deci, ce spun mai exact cercetările despre cum ar trebui să te desparți de banii câștigați cu greu?

În volumul tot mai mare de cercetări privind averea și bunăstarea, cele mai solide descoperiri implică probabil generozitatea. Într-un studiu recent, Dunn și echipa sa au oferit la 200 de participanți din șapte țări câte 10.000 de dolari fiecare (sau 2 milioane de dolari în total) pentru a cheltui. Au existat doar câteva restricții, inclusiv interdicția de a investi câștigurile neașteptate în crima organizată.

În mod constant, participanții care au direcționat fonduri către alții - prin donații caritabile, cadouri sau ajutor familiei - au raportat cele mai mari creșteri ale fericirii.

Randamentele emoționale au fost atât de puternice încât, chiar și în țările în care 10.000 de dolari puteau dubla venitul anual al unei persoane, cheltuielile pentru sine nu creșteau bunăstarea la fel de mult ca direcționarea acestora către altcineva. Rezultatul a fost reprodus și în alte studii, care au sugerat că sumele nu trebuie să fie mari. „Fie că este vorba de 10 dolari sau 10.000 de dolari, folosirea banilor în beneficiul altora produce în mod constant dividende emoționale remarcabile”, a spus Dunn.

Interesant este faptul că participanții cărora li s-a cerut să-și păstreze cheltuielile private au raportat mai multă fericire din cadouri și donații. Se pare că manifestările publice de generozitate diluează plăcerea.

Într-un alt experiment, participanții fie au plătit în avans pentru o masă sau un eveniment, fie au consumat-o mai întâi și au plătit după aceea.

Cei care au plătit în avans au raportat în mod constant mai multă plăcere. Efectul pare să provină din doi factori: anticiparea unui eveniment prestabilit și eliberarea de constrângerile financiare ale plății pe moment.

Într-o eră a cardurilor de credit și a schemelor de tipul „cumpără acum, plătește mai târziu”, această simplă inversare a preferințelor – plătește mai întâi, bucură-te mai târziu – ar putea amplifica beneficiul emoțional.

Experimentele lui Dunn au contribuit la consolidarea unei reguli acum celebre: experiențele înving bunurile materiale. Într-un studiu, studenții au cheltuit o sumă modestă - aproximativ 20 de lire sterline - fie pe un obiect tangibil, fie pe o experiență precum un concert sau o masă. Săptămâni mai târziu, cei care cheltuiseră pe experiențe își aminteau că achiziția lor era mai satisfăcătoare.

„Oamenii obțin mai multă fericire din experiențe de viață memorabile decât din gadgeturi, pantofi de firmă sau chiar mobilă”, a spus Dunn. Experiențele, argumentează ea, se împletesc în identitatea noastră și amplifică conexiunile sociale de durată. Recompensele emoționale persistă, chiar dacă bunurile materiale adună praf.

Adaptarea hedonică — tendința creierului de a se obișnui cu plăcerile — înseamnă că răsfățurile obișnuite își pot pierde magia. Într-un alt studiu, Dunn a observat că participanții care au limitat frecvența cu care au cumpărat o gustare preferată au raportat o plăcere mai mare atunci când s-au răsfățat.

„Nu este vorba despre privațiuni, ci despre păstrarea noutății care face plăcerea să strălucească”, a spus ea.

O altă serie de experimente a testat efectul externalizării treburilor casnice. Participanții care au plătit pe altcineva să facă comisioane, să facă curățenie sau să se ocupe de sarcini plictisitoare au raportat o satisfacție mai mare cu viața decât cei care au cheltuit aceiași bani pe bunuri materiale.

„Fericirea ta depinde de modul în care îți petreci orele”, a spus Dunn. „Banii cheltuiți pentru a recupera timpul dedicat activităților semnificative sau plăcute sunt surprinzător de eficienți.”