Gestionarea perpetuă a crizelor este preocuparea politicienilor din toată lumea. Doar că pare și principala cauză a faptului că rareori mai vedem strategii pe termen lung. Balanța puterii în lume este fragilă, dar cei care rămân uniți pe baza principiilor comune au șanse mai mari să câștige. Un exemplu este reapropierea Regatului Unit de Uniunea Europeană, pe tot mai multe planuri. Discutăm aceste aspecte cu Stephen Doughty, ministrul de stat al Marii Britanii pentru Europa și Statele Unite.

Cristina Cileacu: Stephen Doughty, ministrul de stat al Marii Britanii pentru Europa și Statele Unite, bine ați venit la Pașaport diplomatic.

Stephen Doughty: Mulțumesc pentru invitație.

Războiul din Ucraina este o realitate care redesenează arhitectura de securitate a întregii Europe. Uneori obosim să tot auzim că "acest război este și despre noi", dar realitatea rămâne neschimbată: sprijinul pentru Ucraina nu este un gest de caritate, ci o investiție în propria noastră siguranță. Ucraina a devenit un laborator militar al secolului XXI, un loc în care care tehnologia și tactica de front se întâlnesc într-un război prea lung deja. Este mai mult decât o confruntare între o armată agresoare și una care se apără, este o schimbare profundă a modului în care se duc războaiele modern și de aceea ne ajută pe noi restul, să înțelegem diferența dintre libertate și ocupație. Dacă Ucraina cedează, nu pierd doar ei, pierdem noi toți. Iar acest mesaj trebuie să treacă dincolo de vocile populiste din toată Europa. Este vital să continuăm sprijinul, indiferent cât de mult se prelungește conflictul.

Cristina Cileacu: Domnule ministru, trăim într-o perioadă în care crizele se suprapun. Pare că nu avem stabilitate, pare că totul se schimbă în fiecare zi. Ceea ce este stabil, totuși, este, încă, războiul din Ucraina, din păcate, și cu toții trebuie să păstrăm sprijinul pentru ucraineni. Dumneavoastră aţi declarat într-un discurs în Parlamentul Regatului Unit că "sprijinul pentru Ucraina trebuie să fie hotărât şi ferm." În ce măsură credeți că acest sprijin al Regatului Unit față de Ucraina va rămâne, dacă în interiorul țării vor fi tulburări politice?

Stephen Doughty: Suntem absolut clari cu privire la sprijinul nostru pentru Ucraina și așa cum este într-adevăr Europa. Tocmai am avut o întâlnire foarte reușită a Coaliției de Voință, la Londra, știu că și președintele României a participat la acest apel și am fost foarte clari că indiferent dacă este vorba de sprijinul acordat Ucrainei zilnic, pentru a răspunde războiului de agresiune ilegal al Rusiei, sau chiar de sufocarea reală a mașinii de război rusești, vom continua să fim alături de Ucraina. Pentru că este vital, nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru securitatea și stabilitatea europeană în general. Și când te uiți la atacurile îngrozitoare din ultimele zile, de la drone și rachete care lovesc o grădiniță, oroarea continuă a mutării copiilor ucraineni din Ucraina în Rusia, unul dintre cele mai urâte aspecte ale acestui război, vom sta alături de Ucraina și vom continua să facem acest lucru. Iar prim-ministrul (n.r. Starmer) a fost foarte clar...mă bucur să confirm acest lucru, când l-a văzut din nou cu președintele Zelensky, săptămâna trecută.

Comunicarea se învață. O democrație sănătoasă nu poate funcționa dacă cetățenii ei sunt lăsați pradă intoxicării cu informații false. Politicienii au obligația să explice simplu, repetat și onest, de ce securitatea Ucrainei este legată de securitatea Europei și, implicit, de siguranța cetățenilor lor. Comunicarea transparentă este o formă de protecție națională. Discursuri manipulatoare, care inversează rolurile, agresorul Rusia devine "victimă", iar victima Ucraina este prezentată ca vinovată pentru conflict au un scop unic: alimentarea cinismului și a urii în rândul populației europene. În fața acestor minciuni, tăcerea sau ambiguitatea politică este fix o cedare de teren.

Cristina Cileacu: Dar, din nou, acest sprijin pe care țările noastre sunt dispuse să le acorde Ucrainei, în același timp epuizează politica internă peste tot în Europa. În Marea Britanie, precum și în România, populismul crește. Cum putem explica oamenilor această nevoie de sprijin? Pentru că toți suntem împreună în asta, nu este doar Ucraina, dar cumva... populația, din nou, din toate țările noastre, pare să nu înțeleagă această idee foarte clară.

Stephen Doughty: Sunt încântat să spun că, cu siguranță, în Marea Britanie și, într-adevăr, în multe părți ale Europei, continuă să fie un sprijin foarte, foarte puternic pentru Ucraina. Și văd asta în propria mea comunitate. Văd la britanicii care au ajutat ucrainenii care au fugit din conflict. Și, desigur, faptul că este un puternic sprijin transpartit pentru Ucraina și în politica britanică. Și cred că asta pentru că recunoaștem lecțiile din propria noastră istorie, când am facut față agresiunii și crimelor oribile, și chiar amenințărilor la adresa securității întregii Europe. Și noi recunoaștem că nu este vorba doar despre Ucraina, ci și despre toată securitatea noastră de aici, în sud-estul Europei până în nord-vest. Cu toții ne confruntăm cu amenințări din partea Rusiei, cu toții ne confruntăm cu amenințări la adresa securității noastre și de aceea este vorba de a sprijini Ucraina, dar este și de a investi în propriile capacități de apărare și de a ne asigura că putem răspunde amenințărilor, indiferent dacă acestea sunt amenințări convenționale sau chiar hibride, pe care le-am văzut vizând multe dintre țările noastre. Și acestea sunt conversațiile pe care le am săptămânal cu partenerii noștri europeni. Într-adevăr, tocmai am discutat cu liderii țărilor din Balcanii de Vest despre securitate și stabilitate în acea regiune. Și, desigur, este crucial să stăm împreună, peste Atlantic, ca parteneri NATO, în fața amenințărilor, indiferent de unde vin acestea. Și, desigur, recunoaștem că sunt și alte amenințări cu care ne confruntăm, fie că este vorba de crima organizată, de migrația ilegală, de organizații teroriste și altele. De aceea, cooperarea crucială dintre România și Marea Britanie este esențială pentru a aborda aceste lucruri pentru cetățenii noștri. Nu văd nicio oboseală în sprijinul pentru Ucraina și sunt absolut convins că publicul britanic știe de ce contează acest lucru pentru noi și, într-adevăr, pentru întreaga Europă.

Marea Britanie nu are nevoie de manuale ca să înțeleagă natura agresivă a Federației Ruse. Istoria recentă i-a oferit dovezi directe, chiar pe propriul teritoriu: cazurile Litvinenko și Skripal, atacuri cu agenți chimici și operațiuni clandestine desfășurate cu o violență care sfidează regulile diplomației și ale dreptului internațional. Aceste episoade le-au arătat britanicilor că Rusia nu ezită să folosească metode de război hybrid, asasinate, spionaj, dezinformare, ca să-și atingă obiectivele politice. În Marea Britanie, nu doar liderii politici, ci și opinia publică înțeleg miza conflictului din Ucraina. Pentru ei, agresivitatea Rusiei este o experiență trăită recent.

Cristina Cileacu: De fiecare dată când am un oficial din Marea Britanie la emisiune, pun aceeași întrebare, pentru că este o curiozitate constantă. Cum se face că Marea Britanie, care se află de cealaltă parte a continentului, înțelege Rusia atât de bine? Pentru că vedeți pericolul, dar uneori aici, în România, oamenii sunt mai preocupați de problemele interne, de exemplu, și mai puțin de amenințarea pe care o reprezintă Rusia.

Stephen Doughty: Cred că, așa cum am spus, avem lecții din propria noastră istorie, dar este și pentru că am văzut ce face Rusia pe străzile Regatului Unit. I-am văzut folosind arme chimice, i-am văzut folosind arme radiologice și am văzut acte de sabotaj, am văzut încercări de a semăna diviziune și dezinformare. Și vedem și amenințările în Atlanticul de Nord, în Arctica. Și într-adevăr, desigur, crucial pentru partenerii noștri și prietenii noștri din toate colțurile NATO, suntem absolut dedicați alianței NATO, angajamentelor noastre la articolul 5 și la a face față agresiunii ruse. Și sunt foarte, foarte clar cu privire la asta. Cred că și publicul britanic este la fel și de aceea, cred, vedeți un sprijin atât de puternic.

Anunțul Statelor Unite privind reducerea unei părți a prezenței militare din România nu ne bucură. Însă, nu schimbă fundamentul securității noastre: suntem membri NATO, iar apărarea colectivă rămâne garantată de Articolul 5. Într-o alianță, mobilitatea trupelor este un instrument strategic, nu un semn de retragere a angajamentului. România trebuie să-și folosească inteligent poziția geopolitică, ca să își întărească relațiile și cu restul de aliați.

Cristina Cileacu: Din moment ce ați menționat NATO, în ziua în care înregistrăm acest interviu a venit un anunț din partea Statelor Unite. Armata SUA își va retrage o parte din prezența militară aici, în România, deci de pe flancul estic al NATO. Noi am reacționat deja, americanii au reacționat și ei, dar ce părere are Regatul Unit? Că flancul estic este mai slab acum că americanii se retrag încet sau că noi ar trebui să fim mai puternici?

Stephen Doughty: Până la urmă, desfășurarea trupelor americane este decizia Statelor Unite și, desigur, au multe, multe angajamente importante față de NATO și, într-adevăr, față de securitatea globală mai largă și rămân partenerul nostru special și lucrăm îndeaproape cu ei în fiecare zi pentru securitatea globală, pentru pace și stabilitate și sunt foarte mândru de această relație. Dar, desigur, NATO este o alianță a multor membri. Nu este nicio diminuare a angajamentului Statelor Unite față de NATO sau față de articolul 5. Nu este nicio diminuare a angajamentului Regatului Unit față de aceste două lucruri și, bineînțeles, am avut un rol important de jucat aici, lucrând cu partenerii noștri români, exerciții cruciale de formare care au avut loc anul trecut, implicând două mii și jumătate de personal britanic și munca pe care o facem zilnic, munca pe care o facem pentru construirea capacității industriale de apărare europene și de a răspunde amenințărilor, cele prezente și amenințărilor viitorului. Atât Marea Britanie, cât și România au condus frontul angajamentele noastre privind cheltuielile de apărare și angajamentelor noastre față de Alianță. Iar NATO este o alianță cu multe, multe părți și, desigur, vor fi schimbări în diferite puncte în ceea ce privește cine este dislocat unde, când și cum, dar nu este nicio modificare a rezoluției Alianței sau a angajamentului tuturor membrilor săi.

Cristina Cileacu: Deci, populația României nu ar trebui să fie panicată.

Stephen Doughty: Cred că populația României ar trebui să știe că are sprijinul NATO, al Marii Britanii și că adversarii noștri nu ar trebui să aibă absolut nicio îndoială cu privire la angajamentul nostru de a apăra toți membrii NATO și față de angajamentele noastre la articolul 5. Și am arătat acest lucru în mod repetat, la fel ca și alți membri NATO.

Cristina Cileacu: Vorbind despre dezvoltarea armatei, sunt câteva proiecte împreună, între Marea Britanie și România, din acest punct de vedere. După cum probabil știți, avem proiectul SAFE, în Uniunea Europeană și, prin urmare, trebuie să cumpărăm multe și să ne dezvoltăm mult atunci când vine vorba de industria de apărare. Lucrăm cu Marea Britanie în acest sens?

Stephen Doughty: Absolut, vreau să spun că acestea sunt discuții intense în acest moment și ne-am luat angajamente importante față de ele la summitul UE - Marea Britanie, din luna mai, dar colaborarea NATO va fi întotdeauna piatra de temelie a relației noastre de apărare și securitate. Dar și cooperarea și lucrul îndeaproape cu prietenii noștri din Uniunea Europeană, în moduri noi, și asta a fost cu siguranță ceea ce noul nostru guvern a făcut. A resetat această relație cu Uniunea Europeană și a concentrat-o asupra lucrurilor care contează pentru cetățenii noștri în viitor, pe creștere, pe securitate, pe apărarea noastră comună, pe energie, pe a face afaceri mai bune pentru întreprinderile și consumatorii noștri, și pe reducerea unora dintre aceste bariere comerciale. Și, de fapt, cooperarea industrială de apărare stă în centrul acestui lucru, deoarece nu numai că ne va ajuta să ne pregătim pentru amenințările cu care ne confruntăm acum și cele viitoare, dar poate genera și locuri de muncă de calitate, noi tehnologii, anumite tehnologii care pot fi utilizate atât în aspecte militare, cât și civile. Și când te uiți la amenințarea reprezentată de tehnologia dronelor sau progresele în inteligența artificială, sau când te uiți că acestea trebuie să răspundă la amenințările hibride, la adresa amenințărilor cibernetice, cred că Marea Britanie și România pot face multe, Marea Britanie și UE pot face, și sunt foarte încântat să spun că aceste discuții sunt în derulare și am făcut deja parte din unele dintre noile dialoguri despre modul în care răspundem la amenințările hibride, în special, cu prietenii noștri, cu Kaja Kallas și echipa ei, cu țări individuale, cum ar fi România, și este important să vedem apărarea și securitatea pe mai multe domenii, nu doar în domeniile convenționale, pe care le-am avut în trecut.

Rusia folosește de ani buni dezinformarea ca armă strategică, creează confuzie, seamănă neîncredere în instituțiile democratice și încearcă să divizeze societăți întregi. Volumul uriaș de informații care circulă online, combinat cu viteza distribuției lor, face ca populațiile să fie expuse permanent la discursuri toxice, adesea prezentate ca "știri alternative" sau "adevăruri ascunse". Problema este că, în lipsa unei comunicări constante și clare din partea autorităților, acest vid informațional este umplut rapid de cei care manipulează realitatea. Când oamenii nu primesc explicații de la cei în care ar trebui să aibă încredere, sunt mult mai vulnerabili la minciuni bine ambalate și la emoții negative.

Cristina Cileacu: Războiul este întotdeauna hibrid, nu este ceva nou. Adică este mai întâi cognitiv și apoi militar sau invers, dar oricum sunt împreună. În acest sens, dezvoltăm ceva cu ajutorul Regatului Unit, pentru a ne apăra în războiul hibrid, pentru că în România am fost atacați, mai ales alegerile de anul trecut.

Stephen Doughty: Absolut, aveți o experiență directă aici, dar am văzut, desigur, ce s-a întâmplat în și Moldova și ce s-a întâmplat cu încercările de destabilizare și de a semăna diviziune în multe țări europene. Cred că este foarte important, prin urmare, să împărtășim cu toții experiențele noastre și să împărtășim modalitățile noastre de a răspunde la acestea. Iar acest lucru va deveni cu atât mai important pe măsură ce modul în care funcționează tehnologia, modul în care interacționează cu peisajul media, modul în care interacționează cu peisajul apărării și securității se schimbă. Așadar, suntem foarte mulțumiți de cooperarea pe care o avem cu România în aceste probleme. Dar, după cum am spus, aceasta este și o parte importantă a conversației noastre cu Uniunea Europeană.

Cristina Cileacu: Îmi puteți da un exemplu despre modul în care luptăm împreună împotriva războiului hibrid, atunci când vine vorba, în special, de dezinformări?

Stephen Doughty: Vorbim despre a ne asigura că înțelegem mai întâi ce este semănat acolo, ce informații sunt și de unde provin. Și, desigur, nu sunt doar din Rusia, sunt și alții care încearcă să provoace diviziune în societăți și să livreze știri false, minciuni și informații eronate în jurul unei game întregi de subiecte. Am văzut în mod tragic impactul acestora în mai multe ocazii în Marea Britanie recent, așa că este despre înțelegerea acestui peisaj. Este vorba și despre educare, este despre a lucra cu oamenii pentru a identifica acest lucru, pentru a răspunde, a respinge, pentru a ne asigura că este o dezbatere democratică vibrantă și liberă, dar că aceasta nu este o dezbatere în jurul lucrurilor care nu s-au întâmplat sau nu există, ceea ce adesea încearcă să facă adversarii noștri. Și apoi este vorba și despre abordarea unor aspecte tehnologice, lucrul cu, de exemplu, atunci când sunt atacuri cibernetice foarte specifice sau încercări de destabilizare în acele procese. Așadar, vedem o serie de tactici folosite de adversarii noștri și pentru a menține democrația europeană stabilă, liberă, deschisă, dezbaterea politică vibrantă, o gamă vibrantă de opinii exprimate, acesta este semnul distinctiv al unei democrații bune, al jurnalismului liber, al societății civile libere. Dar nu atunci când este influențat de forțe exterioare.

Cristina Cileacu: Metodele pe care rușii le folosesc sunt aceleași în Marea Britanie și România, de exemplu, dacă trebuie să comparăm, sau diferă doar narațiunea?

Stephen Doughty: Cred că vedem multe dintre aceleași metode utilizate în întreaga Europă, narațiunile sunt uneori aceleași și alteori sunt diferite, deoarece adesea încearcă să laude sau să exagereze, sau să răsucească lucrurile care se pot întâmpla sau probleme care pot exista și preocupările pe care oamenii le au, astfel încât să le ducă într-o anumită direcție. Cu siguranță am văzut asta și după otrăvirile și atacurile din Marea Britanie, încercările de a da vina pe altcineva pentru aceste atacuri, când în mod clar Rusia era în spatele lor. Deci, uneori o vedem într-o manieră foarte directă, dar uneori încercă să răspândească doar un sentiment de neputință, de incapacitate de a cunoaște adevărul și de asta trebuie să ne ferim.

Zona arctică este un centru de gravitație al geopoliticii mondiale. Pentru România pare un punct îndepărtat pe hartă, dar acolo se joacă deja competiția pentru resurse, rute comerciale și influență militară. Pe măsură ce calotele glaciare se retrag, noi culoare maritime devin accesibile, iar statele cu prezență în regiune își întăresc pozițiile. Rusia, în special, a investit masiv în militarizarea Arcticii, construind baze, consolidând flota de spărgătoare de gheață și transformând zona într-un avanpost strategic. Problema este că, atunci când o regiune atât de vulnerabilă devine scena unei confruntări, consecințele nu rămân locale. Neprotejarea Arcticii poate afecta securitatea energetică, stabilitatea economică și chiar mediul global, la fel cum agresiunea împotriva Ucrainei are impact asupra întregii Europe, nu doar asupra unei singure țări. România nu își mai poate permite să gândească exclusiv regional, pentru că lumea se mișcă în viteză.

Cristina Cileacu: Ați menționat la un moment dat în discuția noastră zona arctică. De ce ar trebui să fim atenți și la această zonă, pentru că Rusia este agresivă și acolo, deși suntem destul de departe de zona arctică și cu siguranță nu suntem un stat arctic.

Stephen Doughty: Este un domeniu crucial din mai multe motive, cu siguranță din perspectiva securității și apărării, Atlanticul de Nord este absolut esențial indiferent dacă vorbim despre rutele comerciale sau despre legăturile cheie de comunicare. Și pe măsură ce clima se schimbă și vedem schimbări la nivelul gheții marine din Arctica, vedem că aceasta este folosită din ce în ce mai mult ca rută comercială nu numai de Rusia, ci și de alții. Și am călătorit la Tromsø, în Norvegia, cu omologul meu norvegian la acea vreme, și am petrecut ceva timp cu Garda de Coastă norvegiană privind provocările cu care se confruntă în Arctica. Puterile globale joacă din ce în ce mai mult un rol direct în Arctica și trebuie să ne asigurăm că păstrăm Arctica în siguranță, protejată, înțelegem ce se întâmplă cu clima și mediul și să ne asigurăm că avem capacitatea să înțelegem ce se întâmplă acolo și să protejăm asta. De aceea avem recentul acord al Regatului Unit cu Norvegia cu privire la fregate, care este crucial. Deci, pe măsură ce lucrăm împreună în medii maritime diferite, ne confruntăm cu unele dintre aceleași amenințări și provocări și de aceea cred că contează și securitatea Mării Negre, la fel de mult ca Arctica, Marea Mediterană și, desigur, și a Pacificului.

Cristina Cileacu: Putem aplica experiența noastră cu rușii de aici, de la Marea Neagră, în zona arctică, tot cu rușii, pentru că au granițe în ambele sensuri?

Stephen Doughty: Da, cred că sunt lecții importante care pot fi învățate în toate domeniile maritime și noi, ca două țări cu o istorie maritimă, putem lucra îndeaproape împreună în aceste chestiuni și cred că este foarte, foarte important. Și așa cum am spus, toate vin ca un set de amenințări diferite, amenințări convenționale, amenințări maritime, amenințări cibernetice, amenințări hibride, cu atât mai important este să lucrăm împreună bilateral și să lucrăm împreună ca parteneri și aliați puternici ai NATO.

Cristina Cileacu: Cu ce scop a fost vizita dumneavoastră în România?

Stephen Doughty: Am avut dialogul nostru strategic, ne-am întâlnit cu un număr de miniștri, am avut o întâlnire excelente cu omologii mei de la ministerul de externe, am discutat o serie de subiecte. De asemenea, împreună cu Ministerul de Interne și Ministerul Justiției facem o muncă foarte importantă pentru a combate bandele de crimă organizată, abordăm finanțele ilicite, lucrăm împreună la combaterea rutelor de migrație ilegală. De asemenea, căutăm în mod crucial să stimulăm creșterea și comerțul dintre Marea Britanie și România, legăturile noastre între oameni recunosc cei peste un milion de români care trăiesc și lucrează în Marea Britanie și, desigur, mulți cetățeni britanici care vin, călătoresc și lucrează aici și se bucură de România și de tot ce are de oferit. Și, de asemenea, este crucial să discutăm despre această situație geopolitică. Cred că avem o mulțime de lucruri care ne unesc, acești 145 de ani de relații diplomatice, o afecțiune uriașă între țările noastre și popoarele noastre și cred că o perspectivă foarte asemănătoare, în ciuda faptului că suntem la capete geografice diferite ale continentului, multe lucruri care ne unesc și cred că multe vor susține relația noastră în anii următori.

Cristina Cileacu: Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.

Stephen Doughty: Mulțumesc foarte mult.