O dispută cu privire la modalitatea de protejare a gospodăriilor sărace faţă de noile politici ale Uniunii Europene destinată să pună un preţ asupra poluării riscă să împiedice ţările membre să ajungă marţi la un acord cu privire la un set de noi măsuri verzi, transmite Reuters.
Miniştrii Mediului din cele 27 de state membre se reunesc marţi în încercarea de a ajunge la o poziţie comună cu privire la o serie de legi mai ambiţioase destinate reducerii emisiilor poluante, inclusiv reformarea pieţei certificatelor de poluare şi o interzicere din 2035 a comercializării de noi automobile echipate cu motoare pe combustie.
„Nimeni nu va pleca din sală fără să facă unele sacrificii”, a avertizat vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, adăugând însă că speră că miniştrii vor ajunge la un acord, conform Agerpres.
Măsurile discutate marţi sunt destinate atingerii obiectivului UE privind reducerea emisiilor nete cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Ceea ce vor conveni miniştrii Mediului din statele membre va constitui poziţia lor de negocieri în discuţiile cu Parlamentul European cu privire la forma finală a legii.
Însă ţările membre au opinii divergente cu privire la planurile Comisiei de a lansa o nouă piaţă de tranzacţionare a certificatelor de poluare în 2026, prin impunerea de costuri pentru emisiile de CO2 ale combustibililor poluanţi utilizaţi la încălzirea clădirilor şi în transporturi. Propunerea Comisiei este destinată să răspundă la creşterea emisiilor poluante în sectorul transportului, dar se confruntă cu opoziţia unor ţări membre care se tem că ar putea duce la creşterea facturilor la energie, ce au explodat în ultimele luni.
Ajungerea la un acord depinde de capacitatea miniştrilor de a conveni un nou fond UE care să ajute gospodăriile sărace să îşi plătească facturile şi să facă trecerea la energia curată, au declarat diplomaţii consultaţi de Reuters. Însă, ţările membre au opinii diferite cu privire la cât de mare ar trebui să fie acest fond. Comisia a propus ca fondul să conţină veniturile rezultate de pe urma vânzării unui sfert din certificatele de poluare vândute pe noua piaţă, care ar urma să genereze aproximativ 72 de miliarde de euro în perioada 2025-2032. În timp ce unele state bogate, precum Germania, vor să reducă mărimea acestui fond, altele, cum este Austria, ar urma să primească mai puţin de 1% din fondul propus. În replică, ţările membre din Centrul şi Estul Europei susţin că fondul ar trebui să fie mai mare, altfel nu îl vor aproba.
Un eventual eşec pe acest subiect ar putea împiedica acordurile cu privire la alte propuneri, deoarece măsurile sunt interconectate.
„Suntem pregătiţi pentru o lungă zi de discuţii şi chiar şi pentru o noapte albă”, a spus marţi dimineaţa ministrul german al Mediului, Steffi Lemke.
În schimb, ministrul Mediului din Polonia a spus marţi că ţara sa nu poate susţine o nouă piaţă a certificatelor de poluare şi nici planul UE de a interzice practic vânzarea de noi autoturisme echipate cu motoare pe combustie din 2035.
Potrivit unui document consultat de Reuters, Italia, Portugalia, Slovacia, Bulgaria şi România vor şi ele ca data de la care ar urma să fie interzisă vânzarea de noi autoturisme echipate cu motoare pe combustie să fie amânată pentru 2040.
Durata medie de viaţă a unui autoturism nou este de 15 ani, iar Bruxelles-ul a avertizat că amânarea datei limită ar pune în pericol obiectivul UE de a ajunge la emisii zero până în 2050, termenul limită pentru evitarea unor schimbări climatice dezastruoase potrivit oamenilor de ştiinţă.