Femeile care caută să se angajeze ca lucrătoare casnice în Emiratele Arabe Unite susțin că sunt ținute cu forța și abuzate luni de zile în spații de cazare mizerabile, în timp ce recrutorii lor le vând prin aplicații și pe rețelele sociale, potrivit The Guardian.

Într-o serie de interviuri realizate pe durata mai multor ani, 14 femei din estul Africii și din Filipine au povestit prin ce întâmplări au trecut cu agențiile de recrutare, care, printre altele, au refuzat să le dea de mâncare, le-au ținut captive și le-au tratat violent.

Există dovezi care arată că femeile sunt exploatate într-un mod care amintește de sclavie, potrivit unui expert. Angajatorii plătesc mai puțin pentru serviciile oferite de lucrătorii domestici de culoare și li se spune că nu sunt obligați să le pună la dispoziție locuri de dormit adecvate.

Femeile au povestit ce lucruri trebuie să îndure în timp ce așteaptă să fie acceptate de un angajator – un proces care poate dura câteva luni de zile – care mai apoi le poate trimite înapoi la agențiile de recrutare oricând doresc.

„În momentul în care am aterizat, personalul agenției ne-a luat pașapoartele. Apoi, ne-am dus într-o casă. Într-o sigură cameră mică dormeau opt sau nouă dintre noi. Nu ne era permis să folosim telefoanele mobile”, a spus una dintre victime care provenea din Filipine și fusese recrutată de o agenție din Emiratul Ajman. „Stăm împreună pe podea până cineva ne cumpără.”

Multe dintre femeile intervievate se așteptau ca, odată ajunse la Dubai, să înceapă imediat să lucreze pentru un angajator. În schimb, ele erau ținute cu forța în locurile de cazare puse la dispoziție de agențiile de recrutare cu lunile de zile fără a avea un salariu cu care să își susțină familiile de acasă.

Angelica Pine (28 de ani) susține că a fost ținută patru luni de o agenție în 2019 și atacată violent de una dintre angajate. „Stă prost cu nervii. A dat cu piciorul în mine, m-a aruncat în camera ei, m-a tras de păr, m-a plesnit peste față și mi-a luat lucrurile personale, ca de exemplu telefonul mobil”, a povestit Pine.

Unele dintre victimele contactate de The Guardian au reușit să se întoarcă în țările lor de origine, primind ajutor de la ambasadele lor, dar altele sunt încă blocate în locurile de cazare ale agențiilor.

O femeie de 34 de ani din Kenya a spus că ar vrea să își părăsească angajatorul, dar că a rămas blocată în Emirate. Ea a spus că este extenuată pentru că lucrează 18 ore pe zi fără nicio zi de odihnă pentru un salariu de 327 de dolari pe lună.

Angajatorul ei a instalat camere de supraveghere în dormitorul ei, iar când i-a rugat pe recrutorii ei să o ajute să plece, aceștia au acuzat-o că „creează dramă”.

Agențiile de recrutare din Emirate postează deseori poze cu femeile pe care le vând online: există zeci de astfel de reclame pe Facebook, Instagram și TikTok, unde femeile apar în poze, împreună cu datele lor personale. Tot aici, persoanele interesate de serviciile lor lasă comentarii și întreabă despre prețuri.

„Personalul te forțează să porți un hijab, apoi te filmează”, a explicat Nia (27 de ani) din Kenya. „Dacă cuiva îi place profilul tău, vin la birou și dai un interviu live. Nu ai altă opțiune; îți trebuie un job.” Nia a stat trei luni închisă într-o locație din Dubai unde agenția ei le ținea în 2021 pe femei.

Pe siteul uneia dintre agențiile de recrutare, salariul unei menajere de culoare (735 de dolari pe lună) este mai mic decât cel al unei filipineze (952 de dolari pe lună). De asemenea, dacă menajera provine din Africa, angajatorului nu i se cere să îi pună la dispoziție o cameră separată în care să doarmă.

„Este greu de știut de unde să începi. Ce e mai rău: că stabilești prețuri diferite pentru oameni în funcție de rasă și naționalitate, că promiți că vei aduce o femeie la (angajator) acasă prin livrare în aceeași zi cu Uber sau că susții că angajații din Africa nu au nevoie de dormitoare?” a spus James Lynch, codirector al FairSquare, o organizație non-profit care apără drepturile omului.

„Există o legătură strânsă între practicile de dezumanizare din procesul de recrutare și abuzuri în general”, a spus Lynch. „Mai simplu spus, cu cât angajații și agenții de recrutare recunosc mai puțin umanitatea lucrătorilor domestici, cu atât mai puțin se vor simți obligați să îi trateze cu demnitate și respect.”