O investiție de câteva milioane de euro va avea loc anul acesta la Palatul Parlamentului. Este vorba despre amplasarea unui sistem complex de panouri fotovoltaice care va asigura independența energetică a celei mai mari clădiri civile din lume. Din documentele care stau la baza investiției rezultă că aleșii neamului se simt amenințați de un gaz toxic care aparent s-a acumulat în cantități mari în pereții clădirii.
În bugetul Camerei Deputaților pe anul 2023 au fost aprobate la finalul anului trecut cheltuieli de peste 40 de milioane de lei (circa 8 milioane de euro) pentru două mari investiții la Palatul Parlamentului: amplasarea de panouri fotovoltaice și modernizarea lifturilor. În cazul ascensoarelor, lucrurile sunt destul de clare: în Parlament sunt peste 30 de lifturi, utilizate de peste 450 de parlamentari şi de o mie şi ceva de funcționari, iar acestea au nevoie periodic de retehnologizare.
Lucrurile devin mai interesante în cazul panourilor fotovoltaice. Scopul oficial al acestei investiții mari este independența energetică. După cum se afirmă în documentele oficiale ale investiției, este vorba despre un “sistem de cogenerare de înaltă eficiență care să asigure necesarul pe bază de energie termică și de apă caldă menajeră, respectiv de energie electrică pentru autoconsum, pentru imobilul Palatul Parlamentului”.
Pe parcursul anului trecut a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru un “sistem de cogenerare de înaltă eficiență" la Palatul Parlamentului. În documentele oficiale care au stat la baza licitației pentru atribuirea acestui studiu de fezabilitate se vorbește despre “expunerea la radon” și se afirmă că “cerinţele pentru monitorizarea, controlul și reducerea expunerii la radon au fost propuse având în vedere riscurile de sănătate cauzate de acumulările de radon din clădiri, cât şi cadrul legislativ din România”.
Sistemul de cogenerare de înaltă eficiență va reduce expunerea la radon, un gaz toxic care crește riscul de cancer pulmonar și care, aparent, s-a acumulat în cantități mari în pereții clădirii Palatului Parlamentului.
Elaborarea studiului de fezabilitate pentru sistemul de cogenerare la Parlament a costat un sfert de million de lei, adică aproximativ 52.000 euro.
Ce este Ucigașul Tăcut
Radonul este un gaz imposibil de detectat prin simțurile umane. Este inodor, incolor, insipid, iar medicii susțin că radonul este principala cauză de cancer pulmonar, după fumat. Între 8 și 15% din totalul cazurilor de cancer pulmonar, se datorează radonului acumulat în interiorul spațiului locuit. Acesta este și motivul pentru care Radonul este supranumit și ”ucigașul tăcut”.
Guvernul României a aprobat încă din anul 2018 un Plan naţional de acţiune la radon (PNAR), iar normativul prevede obligativitatea de a măsura şi remedia concentraţia de radon din clădiri, atât rezidenţiale, cât şi locuri de muncă, fiind obligatorii măsurători în toate clădirile publice cu grad ridicat de ocupare din România, precum instituţii publice, şcoli, grădiniţe, spitale, cămine de copii şi bătrâni şi alte clădiri cu utilizare similară.
Până la școli, spitale sau grădinițe, măsurătorile și remedierea concentrațiilor de radon încep, iată, cu clădirea în care lucrează aleșii neamului. Alina Gorghiu, președintele Senatului, declara recent că montarea de panouri fotovoltaice la Parlament, pe o suprafaţă de aproximativ 10.000 de metri pătraţi, ar asigura o parte semnificativă din necesarul de energie electrică a clădirii. “Nu poţi să recomanzi cetăţenilor şi oamenilor persoane fizice să facă această economie dacă tu, ca instituţie publică, care ai un consum extraordinar de mare, nu faci ceva în această direcţie", afirma Alina Gorghiu.