Speranțele Indiei ca misiunea Chandrayaan-3 să continue par să dispară după prima noapte lunară. După aterizarea istorică pe polul sudic al Lunii, roverul nu mai poate fi contactat, transmite The Guardian.
Pe 2 septembrie, lander-ul Vikram și roverul Pragyan au fost puse în „modul de repaus” pentru a fi protejate componentele electrice în timpul nopții brutale de pe Lună, care durează două săptămâni, timp în care temperaturile pot ajunge la – 250 de grade Celsius.
Oamenii de știință de la Organizația Indiană de Cercetare Spațială (ISRO) au spus că sunt încrezători că nava spațială ar putea supraviețui condițiilor extreme și că va putea fi activată din nou în jurul datei de 22 septembrie, când bateriile vor putea fi reîncărcate de la lumina soarelui.
Cu toate acestea, oamenii de știință ISRO nu au mai putut să ia contact cu roboții misiunii de atunci și au spus că „speranțele se estompează” pentru reactivarea lor. Potrivit cercetătorilor, există o șansă de aproximativ 50% ca dispozitivele să reziste la temperaturi de îngheț.
„Eforturile de a stabili comunicarea cu dispozitivul de aterizare Vikram și roverul Pragyaan vor continua”, a transmis vineri ISRO rețelele de socializare, dar nu au făcut nici un alt anunț oficial de atunci.
ISRO a spus că vor continua eforturile de a lua contact cu nava spațială până pe 30 septembrie, când este programat următorul apus lunar.
Înainte de a pune lander-ul și roverul în modul de repaus, oamenii de știință de la ISRO au fost dornici să sublinieze că misiunea Chandrayaan-3 a fost deja un succes major și și-a atins obiectivele principale.
„Dacă Vikram și Pragyaan nu se trezesc, vor rămâne pe Lună în calitate de ambasadori lunari ai Indiei”, au spus ei.
Misiunea Chandrayaan-3 a făcut din India prima țară care a ajuns în regiunea polară de sud lunară și a patra țară care a reușit o aterizare pe Lună, afirmându-și poziția de lider mondial în explorarea spațiului. Debarcarea a fost urmărită de milioane de oameni, iar misiunea a fost o sursă uriașă de mândrie națională, premierul Modi considerând-o „un strigăt de victorie al unei noi Indii”.
De-a lungul săptămânii în care a explorat suprafața lunii, roverul Pragyaan a fost însărcinat cu ceea ce ISRO a descris drept „căutarea secretelor lunare”. A parcurs o distanță de 100 m, transmițând imagini și date înapoi pe Pământ și a confirmat prezența sulfului, fierului și oxigenului și a altor elemente pe Lună.