Încă un serial cu agenți secreți și trupe speciale? Iar o să vedem scene cu „speciali” americani echipați ca niște sardaukari invincibili, în timp ce trag din mișcare, ușor cocoșați, într-o misiune secretă „undeva în Orientul Mijlociu”? Și pe deasupra cu personaje feminine în rolurile principale? Ce e cu blasfemia asta? Iată câteva întrebări (unele legitime, altele prostești), pe care spectatorul și le-ar putea pune după ce vede afișul ori trailerul serialului „Special Ops: Lioness”, înainte de a se decide dacă acesta merită sau nu vizionat. Pariul nostru: merită, mai ales dacă ești fan al filmelor/serialelor de acțiune competent scrise și regizate. Pe scurt: un serial cinstit, ceea ce îl tranformă oricum într-o pasăre extrem de rară în jungla tot mai deasă a blockbusterelor de acțiune care au consistența unei gume de mestecat.
Serialul este semi-inspirat dintr-un program derulat în realitate de CIA, care a recrutat femei-soldat din armata americană pentru misiuni de infiltrare în celule teroriste. Inițial, respectivele femei-soldat însoțeau trupele americane din Irak sau Afganistan doar pentru a efectua perchezițiile corporale în cazul femeilor musulmane. Doar că, la un moment dat, unui costum de la Langley i-a venit ideea să folosească aceste „asset”-uri într-un scop mai înalt. Și, implicit, mai periculos.
În centrul acțiunii le avem pe protagonistele Joe (Zoe Saldana) care o recrutează pe apriga pușcașă marină Cruz (Laysla de Oliveira), sub atenta supraveghere a superioarei lui Joe de la CIA - Kaitlyn Meade (Nicole Kidman). Un trio feminin care vine ca un upercut la ficat pentru apologeții care preamăresc aparenta superioritate a filmelor macho de acțiune cu personaje masculine în rolurile principale.
De fapt, serialul e un bun exemplu că distribuția e doar un element din puzzle-ul sofisticat care duce la crearea unui film „bun”. Degeaba pompezi vedete cu mușchi într-un film, dacă povestea e pur și simplu prost scrisă, iar efectele sunt de duzină. De asemenea, varianta „Girl power movie” nu garantează din start succesul unei astfel de producții.
În cazul „Special ops: Lioness”, avem totuși o acțiune extrem de bine împachetată și un fir narativ cursiv grație regizorului Taylor Sheridan, cel care s-a aflat la „cârma” altor seriale extrem de apreciate de public („Mayor of Kingstown”, „Tulsa King”, „Yellowstone”, „1883” sau „1923” - cine știe, cunoaște).
Apoi, să nu uităm: același Taylor Sheridan a scris scenariul de la „Sicario”. Și există acolo, în „Lioness”, cel puțin o scenă care-i va face pe fanii genului să tresară.
De asemenea, într-un mod discret (așa cum le șade bine spionilor care se ocupă de recrutări, precum personajul interpretat de Zoe Saldana), producătorii seriei par să trimită o reverență subtilă marelui autor de romane de gen, John Le Carré, atunci când prezintă procesul chinuitor de lent de infiltrare a unui „agent” într-o rețea.
Pentru că, de fapt, ce sunt serviciile secrete?, după cum se întreabă un personaj din cărțile lui Le Carré. Răspuns: sunt niște simple crescătorii de oameni (iată, poate nu întâmplător sediul CIA din Langley e cunoscut și sub numele de „Ferma”). Contrar percepției publice, serviciile secrete nu „operează” cu informații secrete, ci cu oameni. Ăsta-i marele secret.
E adevărat, în serialul „Lioness” săptămânile-lunile de așteptare până când „ținta” dă un semn sunt comprimate în cele 40+ de minute ale unui episod, invariabil condimentat cu ceva împușcături și pumni în gură de revigorare.
Astfel, serialul are de toate: urmăririle și scenele de împușcături din mașini aduc a „Sicario”, îndeplinirea unor misiuni duce cu gândul către „Mission:impossible”, dar cu o echipă fără Tom Cruise (dar cel puțin o avem pe fosta lui nevastă pe post de șefă de operațiuni).
„Special ops: Lioness” abundă de scene violente, combinate însă, într-o proporție bine echilibrată, de scene pline de cinism ori de umor negru. Serialul poate fi vizionat în România prin intermediul serviciului de streaming SkyShowtime.