Varda Space Industries a construit un laborator orbital pentru producția de medicamente în capsule spațiale pe care apoi le va lansa înapoi spre Pământ deasupra deșertului Utah, scrie Bloomberg.
Unul dintre beneficiile mai puțin intuitive ale noii ere spațiale ar putea fi descoperirile din domeniul dezvoltării de medicamente. Când sunt lipsite de presiunea gravitației, atomii și moleculele se comportă diferit, cercetătorii discutând de mult posibilitatea fabricării de medicamente și substanțe chimice în orbita joasă a Pământului.
Marile companii farmaceutice au făcut un număr limitat de experimente în ultimii ani. Merck & Co. s-a folosit de Stația Spațială Internațională (SSI) pentru a-și rafina tratamentul împotriva cancerului numit Keytruda – cel mai bine vândut produs al lor, care le aduce venituri anuale de 20 de miliarde de dolari.
Costul de a lucra la bordul SSI este enorm, iar astronauții sunt de multe ori reticenți să lucreze cu substanțe chimice potențial periculoase într-un spațiu atât de mic.
Investițiile făcute în industria spațială comercială au făcut călătoriile în spațiu mai ieftine și mai simple. Startup-ul Varda Space Industries, cu sediul la Los Angeles, mizează pe faptul că acum a venit vremea laboratoarelor orbitale.
Compania a dezvoltat un laborator de medicamente automatizat care poate fi transportat pe orbita terestră într-o capsulă spațială cu o lungime mai mică de un metru. Capsula arată ca o versiune în miniatură a navei spațiale în formă de con cu care astronauții de pe SSI se întorc pe Pământ.
Varda plănuiește să folosească roboți pentru a amesteca, încălzi și răci compușii chimici utilizați în dezvoltarea de medicamente, care apoi sunt transformate în obiecte solide și aduse înapoi pe Pământ.
Printre produsele pe care compania farmaceutică speră să le producă în spațiu se numără și noile medicamente folosite în tratamentul pacienților care suferă de cancer, cât și a celor cu diabet și dureri cronice.
„Am construit un mod unic de a manipula sistemele chimice”, a spus Will Bruey, cofondatorul și directorul executiv al Varda. „Iar cele mai scumpe sisteme chimice de pe Pământ sunt medicamentele. Știam că marea inovație a microgravitației era să le facem în spațiu.”
Prima capsulă Varda va zbura la bordul unei rachete SpaceX în luna iunie, împreună cu zeci de sateliți ai altor companii care au fost dispuse să plătească 275.000 de dolari pentru fiecare 50 de kilograme de materiale pe care vor să le transporte în spațiu.
Obiectivul primului zbor al Varda este să se asigure că instrumentele robotice și aparatele chimice funcționează așa cum trebuie, iar capsula supraviețuiește misiunii de întoarcere pe Pământ, când ea va reintra în atmosferă și parașuta se va declanșa la aterizarea în deșertul Utah.
Varda a strâns 53 de milioane de dolari de la investitori privați și are un contract de 60 de milioane de dolari cu Forțele Aeriene ale Statelor Unite și NASA pentru studierea reintrării în atmosferă a capsulelor spațiale cu o viteză de 25 de ori mai mare decât cea a sunetului.
Zborul la viteze hipersonice reprezintă un domeniu de competiție strategică între SUA și China, iar vehiculele construite de Varda sunt foarte potrivite pentru astfel de experimente întrucât, spre deosebire de multe alte capsule care se întorc pe Pământ, acestea nu transportă oameni.
Câștigul cel mai mare, însă, va fi cel din domeniul medical întrucât procesul de dezvoltare a multor medicamente a intrat în impas din cauza condițiilor nepotrivite de pe Pământ.
Multe medicamente promițătoare se pot cristaliza când sunt puse la păstrare, ceea ce le face neutilizabile pentru oameni. Unul dintre cele mai faimoase cazuri în care dezvoltarea unui medicament a fost sistată după ani de cercetări și sute de milioane de dolari investite este cel al medicamentului Ritonavir, o pastilă pentru tratarea infecției cu HIV, retras de pe piață la finalul anilor '90.
Directorii companiei farmaceutice cred că Varda ar putea folosi laboratoarele orbitale pentru a începe dezvoltarea de noi versiuni ale unor medicamente mai vechi administrate prin injecție și sub formă de pastile.
„Avem capacitatea de a face chimie de clasă mondială” a spus și Delian Asparouhov, cofondatorul și președintele Varda. „Nu suntem doar niște rebuturi aerospațiale.”
„Potențialul este uriaș”, a spus și Arthur Boni, profesor emeritus al Univesității Carnegie Mellon, care a făcut cercetări aerospațiale și biofarmaceutice. „Eu mă uit la asta ca la un smarald promițător din ceruri. Totuși, este doar ceva de nișă în acest moment și sectorul farmaceutic este o industrie care prezintă multe provocări”.
Varda își propune ca în viitor să aibă zeci sau chiar sute de laboratoare care orbitează Pământul și care produc nu doar medicamente ci și alte produse ce ar beneficia de pe urma microgravitației.
Într-o bună zi, compania ar putea avea nave spațiale destul de mari încât să trimită oameni în spațiu care să ajute cu producția, după cum spune și Bruey: „Obiectivul este să creăm o operațiune de producție de rutină pe orbită.”