• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2024-04-16 12:46:37
  • Sursa:
Spaniolii nu mai fac fata supraturismului. Numarul turistilor straini, aproape dublu fata de populatia Spaniei Imagine

Din insulele Baleare şi până în Canare, din Barcelona până la Malaga, manifestaţiile ostile supraturismului se înmulţesc în Spania, a doua mare destinaţie turistică mondială, obligând autorităţile să încerce să concilieze bunăstarea locuitorilor cu un sector economic crucial. Anul trecut, Spania a găzduit un număr record de 85,1 milioane de turişti străini, aproape dublu față de populația de 47,8 milioane de locuitori a țării.

„Insulele Canare nu mai pot” - sub acest slogan a fost lansat un apel la un protest ce ar urma să aibă loc sâmbătă în insulele din acest arhipelag situat în nord-vestul Africii, foarte vizitat pentru că este tot timpul însorit. Obiectivul protestului: oprirea construirii a două complexe hoteliere la Tenerife, principala insulă din arhipelag, şi o luare în calcul mai bună a locuitorilor şi mediului în contextul exploziei incontrolabile a turismului.

„Insulele noastre sunt o comoară care trebuie apărată” susţine organizaţia „Canarias se agota” („Insulele Canare se epuizează” - n.r.) aflată la originea mişcării de proteste, şi ai cărei membri au intrat săptămâna trecută în grevă pentru a pune presiune asupra autorităţilor.

Anul trecut, insulele Canare au primit 16 milioane de vizitatori, de şapte ori mai mulţi decât cei 2,2 milioane de locuitori. O cifră extrem de ridicată, având în vedere resursele locale, a declarat purtătorul de cuvânt la organizaţia „Canarias se agota”, Victor Martin, care a denunţat o dezvoltare suicidală, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Această nemulţumire nu este un fenomen izolat, din ce în ce mai multe mişcări anti-turistice, în special pe reţelele sociale, apărând în ultimele săptămâni în Spania.

La Malaga, una din destinaţiile principale pentru turismul de tip soare şi plajă, pe zidurile şi porţile locuinţelor utilizate pentru găzduirea turiştilor se pot vedea autocolante cu slogane de tip: „Aici înainte era casa mea” sau „întoarce-te acasă la tine”.

Acelaşi lucru la Barcelona sau în insulele Baleare, unde protestatarii au instalat panouri publicitare false pe anumite plaje în care sunt lansate avertismente, în limba engleză, cu privire la riscul de căderi de pietre sau de înţepături ale unor meduze periculoase, totul în scopul de a-i descuraja pe potenţialii vizitatori.

Printre nemulţumirile locuitorilor se numără presiunea imobiliară, multiplicarea închirierii locuinţelor în scop turistic, astfel încât unii locuitori au fost obligaţi să plece din centrul oraşelor, precum şi neplăcerile sonore şi de mediu.

În Catalonia, care se confruntă de trei ani cu o secetă istorică, presiunea exercitată de hotelurile din Costa Brava asupra rezervelor de apă creează de asemenea nemulţumiri, în condiţiile în care autorităţile au plasat aproape toată regiunea în stare de urgenţă, de la începutul lunii februarie.

„Există destinaţii turistice care sunt la limita capacităţilor. Este o problemă care apare punctual, în vârf de sezon şi în anumite părţi ale ţării, dar care ia amploare”, a recunoscut recent José Luis Zoreda, vicepreşedintele organizaţiei patronale Exceltur.

Proteste ale spaniolilor faţă de supraturism au avut loc încă din anii 2010, în special la Barcelona. Însă după pauza creată de Covid-19, se pare că exasperarea a ajuns la o nouă cotă, în condiţiile în care anul trecut Spania a găzduit un număr record de 85,1 milioane de turişti străini, aproape dublu față de populația de 47,8 milioane de locuitori a țării.

În dorinţa de a evita o supraaglomerare, mai multe oraşe au decis să treacă la ofensivă, cum este Saint-Sébastien, din Ţara Bascilor (nord), care la finele lunii martie a decis să limiteze la 25 de persoane componenţa grupurilor turistice în centrul oraşului, după ce anterior a interzis ghizilor să mai folosească portavocea cu prilejul tururilor ghidate.

Tot la finele lunii martie, Sevilia (sud) a anunţat că ar putea introduce accesul plătit, pentru non-rezidenţi, în celebra piaţă centrală Plaza de Espana (Piaţa Spaniei, n.r.). La rândul său, Barcelona a decis să scoată de pe Google Maps o linie de autobuz foarte frecventată de turişti, astfel încât de aceasta să se bucure locuitorii.

Însă pentru autorităţi astfel de decizii nu sunt uşor de luat. În Spania turismul reprezintă 12,8% din PIB şi asigură 12,6% din locurile de muncă, astfel că numeroase familii depind de acest sector şi nu sunt favorabile iniţiativelor care aduc prejudicii turismului.

Domeniul ospitalității oferă în ultimul timp exemple că acționează, ca și în alte afaceri, speculând toate oportunitățile pentru a obține profit.

Economie 2024-08-22 13:31:13

Agresorul care a înjunghiat mortal o fată de 14 ani în Grădina Botanică din Craiova și a rănit un tânăr de 20 de ani este fiu de polițist și elev la Colegiul Militar din Craiova.

Economie 2023-06-28 11:34:49

Circulaţia pe Varianta Ocolitoare Târgu Jiu este integral deschisă începând de marţi, a anunţat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

Economie 2024-07-16 14:51:24

Comisia Europeană a aprobat, miercuri, o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane euro (187 milioane lei) cerută de România pentru sprijinirea producătorilor de tomate şi usturoi, în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, preluat de Agerpres.

Economie 2024-02-21 17:46:03

Aproape 700 de profesori s-au opus solicitărilor de demisie a preşedintei Universităţii americane Harvard, Claudine Gay, acuzată că a gestionat greşit problemele de antisemitism în campus, cerând celei mai înalte autorităţi a instituţiei care urma să se întrunească luni să reziste „presiunii politice”, informează AFP, preluată de Agerpres. 

Economie 2023-12-12 10:59:05

Ministrul liberal al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a afirmat miercuri că România are nevoie de stabilitate financiară şi, ca urmare, rotativa guvernamentală ar trebui să se producă după depunerea cererii de plată numărul 3 din PNRR, care are ca termen luna iunie.„Având în vedere că discutăm de cererea de plată numărul 3 şi că la fiecare cerere de plată fiecare jalon are în spate memorie instituţională şi oameni care sunt obişnuiţi cu problematicile şi cunosc, să zicem, firul logic al lucrurilor, cred că cererea de plată numărul 3 ar trebui să fie cea care se depune şi după aceea să se întâmple rotativa. Experienţa guvernamentală pe care o am îndeamnă să spun acest lucru, pentru că aceia care vin ulterior au nevoie de o perioadă de lucru până când se obişnuiesc cu problemele şi, desigur, aici, în ceea ce priveşte cererile de plată şi implementarea, PNRR nu ne iartă, este necruţător. O împingere a cererii de plată presupune, pe cale de consecinţă, şi următoarele cereri de plată care pot fi, mai apoi, duse mai încolo, pentru că este regula consecutivităţii. Adică, se depune cererea de plată numărul 3, se validează jaloanele şi ţintele şi după aceea poţi depune cererea de plată numărul 4”, a declarat Boloş, la Palatul Victoria.El a adăugat că, în cazul în care cererea de plată numărul 3 se va depune în toamnă, în loc de luna iunie, şansele de a depune o a doua solicitare în acest an „scad simţitor”.„Acum, noi avem termenul fixat - luna iunie. Poate fi tot luna iunie (rotativa guvernamentală - n.r.), dar nu sunt decizii care depind de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Eu ştiu un singur lucru: avem un termen fixat de prim-ministrul României, acest termen este luna iunie 2023 şi ne vom ţine de el. (...) Eu am spus cum ar fi bine pentru cererea de plată numărul 3, sigur că deciziile pot fi şi altele. Pentru România, cred eu că este prioritar să aibă stabilitatea financiară asigurată”, a transmis Marcel Boloş.Pentru depunerea cererii de plată numărul 3 din PNRR este necesar ca România să prezinte documente privind îndeplinirea a 79 de jaloane şi ţinte.„După ce închidem procedura necesară cererii de plată numărul 2, pentru cererea de plată numărul 3, care cuprinde 79 de jaloane şi ţinte aferente trimestrelor III şi IV ale anului 2022, să pregătim documentele pentru jaloanele care sunt considerate mai uşoare, urmând ca pentru celelalte jaloane, în procesul acesta de discuţii informale cu Comisia Europeană, să avem acest dialog permanent şi binevenit pentru clarificarea anumitor situaţii”, a explicat Boloş.Ministrul a precizat că între jaloanele impuse pentru cererea de plată numărul 3 sunt câteva considerate ca foarte importante şi vor fi monitorizate direct de către Comisia Europeană.„Aici, după cum se cunoaşte deja, problema scoaterii din funcţiune a grupurilor energetice de la Rovinari şi Turceni şi a trecerii lor în conservare este socotită un jalon foarte important pentru cererea de plată numărul 3. De asemenea, tot jalon important este şi guvernanţa corporaţiilor de stat şi legislaţia nouă pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor de stat. De asemenea, reforma privind pensiile speciale este tot parte din cererea de plată numărul 3. Şi, desigur, mai avem problema Consiliilor de administraţie pentru companiile de stat care se află sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi a Ministerului Energiei. Toate aceste jaloane, să zicem aşa, sunt (...) monitorizate direct de către Comisie şi trebuie să avem maximă prudenţă pentru ceea ce înseamnă procesul de validare a acestora şi apoi de obţinere a avizului favorabil pentru cererea de plată numărul 3”, a informat ministrul Boloş. 

Economie 2023-03-22 17:03:05

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a afirmat sâmbătă că armata sa a doborât rachete lansate dinspre Ucraina asupra Belarusului, în contextul speculaţiilor privind o implicare mai mare a Minskului în conflictul dintre Kiev şi Moscova, relatează AFP.

Economie 2022-07-02 21:17:12

Matteo Messina Denaro, unul dintre liderii mafiei italiene, care era dat în urmărire încă din 1993, a fost arestat după ce poliţia a primit un pont cum că acesta se tratează pentru o tumoare la o clinică privată din Palermo, scrie The Guardian.

Economie 2023-01-17 09:20:33