Activişti proruşi au încercat să prezinte Spania ca o ţară „aruncată în haos” după inundaţiile teribile care au afectat regiunea Valencia la sfârşitul lui octombrie 2024, relevă un raport al Departamentului Securităţii Naţionale spaniole, citat de cotidianul La Vanguardia.

Aceşti militanţi proruşi au difuzat mesaje în care afirmau că Guvernul socialistului Pedro Sanchez folosea fonduri publice pentru a susţine Ucraina împotriva armatei ruse în detrimentul „nevoii reale de ajutor” în propria ţară, se arată în raport.

Dezinformarea în favoarea Kremlinului a exploatat inundaţiile - soldate cu 235 de morţi în regiunea Valencia - în principal pentru a alimenta neîncrederea cetăţenilor în instituţiile publice, se arată în raport.

AFP scrie că nu a avut acces la documentul redactat de Departamentul Securităţii Naţionale spaniole, o entitate însărcinată cu prevenţia unor ameninţări ca terorismul şi atacurile cibernetice, aflată în subordinea Ministerului spaniol al Preşedinţiei Guvernului.

Activiştii au fost activi şi în zilele dinaintea alegerilor în Parlamentul European (PE), în iunie 2024. Ei intenţionau să provoace neîncredere în sistemul electoral, potrivit acstui raport.

Textul citat de către cotidianul spaniol identifică Rusia drept principala sursă a ameninţării hibride la adresa Spaniei, din cauza unor campanii menite să „încurajeze disensiuni sociale şi politice” deja existente.

Acest raport, trimis de către Departamentul Securităţii Spaniole Congresului spaniol, a fost aprobat în cursul unei reuniuni a Consiliului Securităţii Naţionale, prezidată de către regele Felipe al VI-lea, la 24 aprilie.

În decembrie, Uniunea Europeană (UE) anunţa primele sancţiuni ca răspuns la „atacuri hibride” pe teritoriul european vizând agenţi ruşi pe care-i acuza de acţiuni de „destabilizare” în UE. Europenii acuză Moscova de atacuri cibernetice şi dezinformări, mai ales în timpul unor alegeri în UE.

Guvernul lui Pedro Sánchez a lansat în 2020 un prim plan împotriva dezinformării, după ce UE a acuzat China şi Rusia de faptul că se fac vinovate de campanii de informaţii false cu scopul de a aduce atingere democraţiilor de pe continent.