De la copilul care cucerea publicul cu Lala Band, la mama care își învață fiica să își prețuiască unicitatea, Sore știe ce înseamnă să crești în lumina reflectoarelor și să te lovești de răutăți gratuite. În interviul pe care ni l-a acordat în campania “Împreună, fără ură” artista spune că doar prin respect și empatie putem construi o societate sănătoasă.

„M-am întâlnit cu ura prima dată în copilărie, apoi în perioada de adolescență și cred că am creat o relație destul de concretă în perioada mea de adult, în care mă aflu și astăzi. Experiențele astea pe mine m-au învățat că e foarte important cu cine te înconjuri, cine îți reamintește ce fel de calități ai, dar la fel de bine și ce fel de defecte, ca să poți rămâne oarecum imun în fața răutăților gratuite și să ți reamintești tu constant care sunt valorile tale. Cred că dacă noi ca oameni ne am păstra optimismul și ne am redescoperi ușor ușor blândețea, empatia, lumea poate chiar ar deveni mai bună și fără ură”, mărturisește Sore.

- Aveai 11 ani când ai intrat în atenția publică. Ai crescut, ai rămas în atenția publică, ești foarte prezentă și în online, cum arată acolo lucrurile, cu ce te confrunți?

De la începutul online-ului, pe care l-am prins încă de pe vremea Lala Band, când Facebook și Instagram abia se formau, și până în prezent, online-ul dă o putere mult mai mare oamenilor de a se exprima. Din păcate, mulți aleg să o folosească într-un mod mai puțin prietenos. Eu m-am maturizat ușor înainte de vreme, având o responsabilitate față de adolescenții din întreaga țară, pentru că eram în Lala Band și Lala Band a modelat o generație întreagă. Noi am fost crescuți de către echipa noastră să ne gândim pașii, să ne gândim replicile, astfel încât, dacă un copil va vrea să ne calce pe urme, să fim mândri de el. Și, cu gândul ăsta în spate, am gestionat absolut orice fel de hate, cu o maturitate ciudată pentru vârsta mea. De multe ori l-am ignorat, de multe ori am răspuns frumos, ca un părinte sau ca o soră mai mare. Dar asta nu înseamnă că, în sufletul meu, la momentul respectiv, ele nu mă răneau. Pentru că oamenii au, de multe ori, o ușurință în a răni omul din față, doar pentru a-și crește puterea. Îți spun sincer că am reușit să gestionez răutățile, micile răutăți ale copilăriei, cu ajutorul familiei. Părinții mei au reușit să-mi păstreze o linie clară și să mă facă să înțeleg că lucrurile pe care oamenii le spun - negative, necerute, nefondate - spun mai mult despre ei decât despre mine.

- Ai o fetiță superbă. Ce-i spui ei în momentul în care se confruntă și ea cu discursuri deloc ușor de gestionat?

Să știi că încă de la vârsta de 9 ani, că atât are Erin, într-adevăr, răutățile sunt din ce în ce mai prezente. Ele pot veni din o mulțime de direcții, din o mulțime de motive. Însă, la fel ca și părinții mei, o învăț care sunt atuurile ei, valorile ei, dar și defectele ei. Să fie conștientă de toate. Și să știi că o învăț să se apere, în sensul că nu o învăț să răspundă cu aceeași monedă, ci o învăț să-și apere părerile, dorințele și să învețe să și cedeze, să fie empatică, dar să nu uite niciodată cine este cu adevărat. Înainte să își pună aparat dentar, de exemplu, s-au mai făcut glume legate de dantura ei, lucru pe care pot să-l înțeleg, pentru că și eu în copilărie mi-am primit poreca de "Domnule Castor", având dinții destul de mari, lucru care astăzi îmi este cartea de vizită și sunt foarte fericită cu dantura mea.

Am trecut, când era mică, prin dorința de a schimba lucruri la mine, ca să nu mai fiu privită diferit, pentru că a fi diferit, pentru mine, reprezenta, la momentul respectiv, ceva... o problemă. Dar culmea este că, 10 ani mai târziu, am lansat prima piesă solo care s-a numit "Different"... "I'm so different from the rest of the world"... Pentru că eu cred că, până la urmă, oamenii cu care ne înconjurăm, lucrurile prin care trecem și, ușor, ușor, pașii spre maturitate ne învață că lucrurile care ne fac deosebiți sunt cele care merită scoase în față.

- Vedem tot mai des nu doar jigniri, nu doar cuvinte grele aruncate și înjurături, ci lucruri mult mai grave - amenințări, amenințări cu moartea. Unde crezi că ne-am pierdut empatia?

Cred că este e o goană după statut și cred că de acolo vin toate răutățile. Nevoia de a te compara, nevoia de a considera că dacă cineva are sau este un pic mai mult decât te consideri tu, cu siguranță, nu a dobândit lucrurile acelea pe merit.

- Te mai afectează răutățile gratuite?

Cred că mă ajută și vârsta și lucrurile prin care am trecut ca să mă cunosc și să-mi știu, așa cum încerc să o învăț și pe fata mea, calitățile și defectele, încât să nu fiu ușor de rănit de către păreri ale oamenilor care nici măcar nu mă cunosc.

_________________________________

Într-un climat social tot mai tensionat, zdruncinat de dezinformare, discriminare și intoleranță, ura găsește un teren fertil pentru a se aprinde și a se răspândi cu ușurință. O societate dominată de prejudecăți este o societate care se dinamitează din interior, iar nevoia de a combate discursul instigator la ură nu mai este o opțiune, ci devine o necesitate. În acest context, Digi24 își propune să atragă atenția asupra consecințelor nocive ale valului de înverșunare propagat în spațiul public și în interacțiunile umane.

Proiectul „Împreună, fără ură” aduce în prim-plan povești autentice, confesiuni și reflecții puternice despre felul în care ura lovește în oameni și despre ce putem face ca să o oprim. Inițiativa reunește, într-un dialog deschis, voci relevante din diferite domenii care au acceptat invitația jurnalistei Ioana Ciurlea de a discuta despre această realitate dureroasă și despre puterea eliberatoare a iubirii.

Printre cei care s-au alăturat demersului civic se regăsesc actorii Victor Rebengiuc, Alex Bogdan și Ada Galeș, artiștii Erika Isac și Emil Rengle, „Regele” Dorin Cioabă, creatoarea de conținut culinar Jamila, psihoterapeutul Gaspar Gyorgy, dar și lideri de opinie din online precum Silviu Faiăr și Mircea Bravo.

Campania „Împreună, fără ură” vizează și declanșarea cât mai urgentă a procesului de actualizare a legislației în vigoare care face dificilă, în prezent, sancționarea celor care promovează ura sau săvârșesc fapte motivate de acest tip de comportament.