Potrivit unui sondaj recent, o mare parte dintre ucraineni consideră că ar trebui să existe un acord de pace cu Rusia, dar nu în condițiile lui Putin. Experții spun că societatea ucraineană este divizată și confuză pe fondul unui război care durează mai mult decât se aștepta.
Se vorbește tot mai mult despre negocieri de pace cu Rusia în Ucraina. Până acum, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins repetat orice posibil acord cu actuala conducere a Rusiei și chiar a emis un decret prin care exclude discuțiile cu președintele Vladimir Putin. Dar situația s-ar putea schimba, scrie DW. Zelenski a spus chiar că reprezentanții ruși ar trebui să participe la cel de-al doilea „summit pentru pace” pe care Ucraina intenționează să îl organizeze în noiembrie.
Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Razumkov, un think tank ucrainean, în numele ziarului online ucrainean Dzerkalo Tyzhnia, 44% dintre ucrainenii din zonele aflate în spatele liniei de front cred că este timpul să înceapă discuțiile oficiale între Kiev și Moscova; 35% cred că nu există niciun motiv pentru a începe negocierile de pace, iar 21% sunt indeciși.
Sondajul arată, de asemenea, că ucrainenii se opun categoric ca Ucraina să accepte și să îndeplinească condițiile recent stabilite de Putin pentru a pune capăt războiului.
Aproape 83% dintre respondenți resping retragerea trupelor ucrainene din părți ale regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie necontrolate de Rusia, iar aproximativ 84% sunt împotriva cedării acestor teritorii Rusiei. În plus, 77% sunt împotriva ridicării tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
În ceea ce privește un statut neutru, nealiniat și liber nuclear pentru Ucraina, atitudinea populației din zonele controlate de Kiev este mai puțin clară: 58% dintre respondenți sunt împotriva unui astfel de statut, în timp ce 22% sunt pentru.
Întrebați care ar trebui să fie condiția minimă pentru încheierea unui tratat de pace cu Rusia, peste 51% dintre respondenți au spus că Ucraina trebuie eliberată de forțele de ocupație ruse și în interiorul granițelor sale din 1991. Deși majoritatea ucrainenilor ar dori să vadă o revenire la aceste frontiere, aproape unul din doi ucraineni (46%) consideră că nu este nicio rușine să refuze să fie înrolați. Doar 29% sunt de părere contrară, în timp ce 25% sunt indeciși.
"Acest lucru arată frustrarea populației. În condiții de război, oamenii nu știu ce perspective au ei și țara lor. Exact asta semnalează aceste răspunsuri paradoxale din partea societății", a spus Oleh Saakyan, om de știință politică și co-fondator al Platformei Naționale pentru Reziliență și Coeziune Socială.
El a declarat pentru DW că marea dorință pentru negocieri de pace a arătat că eforturile anterioare de mobilizare a populației și de a crea unitate au fost epuizate, deoarece erau orientate pentru un război de scurtă durată.
Avem un război lung și nici autoritățile, nici elitele nu au oferit oamenilor o viziune clară asupra modului în care ar trebui să se trăiască în Ucraina în condiții de război permanent sau sub amenințarea de război.
Saakyan a spus că ucrainenii au început să fie îngrijorați de tot ceea ce a fost amânat „până după război”, precum lupta împotriva corupției și nepotismului, precum și de eficientizarea administrației.
El a spus că oamenii au înțeles că războiul va continua mult timp: „Mobilizare, abuz de putere, probleme energetice și economice, fortificații pe front și apărare — toate acestea sunt extrem de actuale pentru societate, deoarece războiul continuă și aceste probleme rămân nerezolvate. În același timp, societatea își dorește o victorie, dar nu este clar cum se poate realiza acest lucru.”
Ihor Reiterovici de la Universitatea Națională Taras Shevchenko din Kiev a subliniat că președintele ucrainean a încetat practic să mai menționeze granițele din 1991 ca o condiție prealabilă pentru pacea cu Rusia, în ultimele luni. Dar a adăugat că nu a vorbit nici despre noi granițe, ceea ce derutează societatea ucraineană.
„Rezultatul este că, pe de o parte, majoritatea dorește înapoi toate teritoriile, iar pe de altă parte, jumătate spune că obiecția de conștiință nu este o problemă. Răspunsurile sunt ambivalente. De aceea trebuie să ne ocupăm de asta și să ne gândim la o soluție pe care societatea ucraineană o poate accepta și cu care poate să trăiască”, a spus el.
Reiterovici și alți experți sugerează că guvernul ar trebui să deschidă un dialog corect cu societatea despre viitor pentru a obține sprijinul ucrainenilor pentru eforturile sale. Acest lucru ar permite să se dezvolte o viziune cu privire la modul de a continua să trăiască în condiții de război. Ei recomandă implicarea cât mai multor persoane în procesul de luare a deciziilor.
Totuși, ei își dau seama și că reacțiile ambivalente la probleme complexe sunt normale în societățile aflate într-o stare de incertitudine completă. „Trebuie monitorizată întotdeauna starea de spirit a publicului, iar dinamica trebuie recunoscută, astfel încât să ne putem pregăti cu atenție pentru provocări”, a explicat Mykhaylo Mishchenko de la Centrul Razumkov.
Cei trei experți intervievați de DW consideră că sondaje precum cel menționat mai sus sunt necesare pentru ca Executivul ucrainean să formuleze opțiuni clare pentru viitor și să își pregătească cel de-al doilea „summit pentru pace” în conformitate cu viziunea sa și a populației. Mai mult, sondajele ar oferi guvernului argumente puternice pentru negocierea unui plan de pace.