NASA urmează să lanseze o sondă spațială pe luna Europa a lui Jupiter, considerată unul dintre cele mai promițătoare locuri ale sistemului nostru solar pentru căutarea vieții dincolo de Pământ, pentru a afla dacă această lume acoperită de gheață, despre care se crede că adăpostește un vast ocean subteran, poate fi locuibilă.

Sonda spațială robotizată Europa Clipper a agenției spațiale americane, alimentată cu energie solară, va fi lansată pe o rachetă SpaceX Falcon Heavy de la Centrul Spațial Kennedy din Cape Canaveral, purtând nouă instrumente științifice, informează Reuters. După ce călătorește 2,9 miliarde de km într-o cursă care durează aproximativ 5 ani și jumătate, Europa Clipper urmează să intre pe orbita lui Jupiter în 2030.

După o întârziere cauzată de uraganul Milton, NASA a stabilit o oră provizorie de lansare pentru luni.

Oamenii de știință sunt interesați de oceanul cu apă lichidă sărată, despre care observațiile anterioare au indicat că se află sub coaja înghețată a Europei.

„Există dovezi foarte puternice că ingredientele pentru viață există pe Europa. Dar trebuie să mergem acolo pentru a afla”, a spus planetarist Bonnie Buratti de la Jet Propulsion Laboratory al NASA, cercetătorul adjunct al misiunii.

„Subliniez: nu suntem o misiune de detectare a vieții. Căutăm doar condițiile pentru viață", a adăugat Buratti.

Europa Clipper este cea mai mare navă spațială construită vreodată de NASA pentru o misiune planetară, măsurând aproximativ 30,5 metri lungime, aproximativ 17,6 metri lățime și cântărind aproximativ 6.000 kg. Este mai mare decât un teren de baschet datorită marilor sale paneluri solare care captează lumina soarelui pentru alimentarea instrumentelor științifice, a electronicelor și a celorlalte subsisteme ale sale.

Nava spațială urmează să zboare pe Marte, apoi înapoi pe Pământ, folosind gravitația fiecărei planete pentru a-și crește impulsul ca o praștie. Are trei obiective științifice principale: măsurarea grosimii stratului exterior de gheață al Europei și a interacțiunilor sale cu subsolul de dedesubt, determinarea compoziției lunii și determinarea geologiei acesteia.

NASA plănuiește ca nava sa spațială să efectueze 49 de zboruri apropiate de Europa pe o perioadă de trei ani.

Diametrul Europei este de aproximativ 3.100 km la ecuator, aproximativ 90% ca cel al lunii noastre. În prezent, se crede că învelișul de gheață al Europei are o grosime de 15-25 km și plutește pe deasupra unui ocean aflat la 60-150 km adâncime.

Această lună este considerată o „lume oceanică”. Chiar dacă Europa are doar un sfert din diametrul Pământului, oceanul său subteran poate conține de două ori mai multă apă decât oceanele Pământului.

„Ca lume oceanică, Europa este foarte intrigantă. Și această misiune ne va ajuta să înțelegem o parte complexă a sistemului nostru solar”, a declarat Gina DiBraccio, director interimar al diviziei de științe planetare a NASA.

Lumile oceanice, a spus DiBraccio, ar putea fi un tip comun de corpuri în afara sistemului nostru solar.

„Clipper va fi prima misiune aprofundată care ne va permite să caracterizăm locuibilitatea pe ceea ce ar putea fi cel mai comun tip de lume locuită din universul nostru”, a spus DiBraccio.

În ciuda suprafeței sale ostile, oamenii de știință cred că Europa ar putea fi capabilă să permită viața. Buratti a remarcat că există trei cerințe principale pentru formarea vieții: apa lichidă, anumite substanțe chimice - în special compuși organici care ar putea servi drept hrană pentru orice organisme primitive - și o sursă de energie.

Europa primește doar aproximativ 4% din radiația solară pe care Pământul - de cinci ori mai aproape de Soare - o primește. Dar Buratti a remarcat că Europa se flexează pe măsură ce orbita sa se apropie și mai mult de Jupiter, datorită atracției gravitaționale puternice a planetei uriașe - un proces care produce căldură pe Lună. „Aceasta este sursa de energie pe care o avem”, a spus Buratti.

Pe fundul oceanului Europei, acolo unde apa se întâlnește cu mantaua stâncoasă, pot exista orificii termice în care căldura eliberează energie chimică.

„Ele pot fi similare cu orificiile termice din oceanele adânci ale Pământului, unde există viața primitivă și unde viața poate să fi avut originea pe Pământ”, a spus Buratti.

Instrumentul MASPEX al navei spațiale va preleva gaze pentru a studia chimiile oceanelor, de suprafață și atmosferice ale Europei. MASPEX va căuta „molecule organice sofisticate care ar putea furniza hrana, dacă există organisme primitive”, a adăugat Buratti.

Jupiter este cea mai mare planetă a sistemului nostru solar. Dintre cele 95 de luni recunoscute oficial, Europa este a patra ca mărime, după Ganymede, Callisto și Io.

Europa orbitează la aproximativ 671.000 km de Jupiter. Buratti a spus că misiunile de explorare ca aceasta descoperă întotdeauna ceva „care nu ne-am fi putut imagina”.

„Va fi ceva acolo - necunoscutul - care va fi atât de minunat încât nu putem concepe asta chiar acum”, a spus Buratti. „Acesta este lucrul care mă entuziasmează cel mai mult”.