„Șocant” și „reușită surpriză” sunt termenii folosiți de presa internațională în primele relatări despre alegerile prezidențiale din România. BBC, The Guardian, France 24, The Associated Press, Reuters și AFP l-au caracterizat pe Călin Georgescu drept „un candidat pro-rus” și o „surpriză” care a produs „un cutremur” în peisajul electoral din România.

„Un populist de extremă dreapta surprinde la alegerile prezidenţiale din România, urmând să intre în turul doi”, scrie agenția The Associated Press (AP) despre Călin Georgescu, precizând la momnentul transmiterii știrii că acesta se va confrunta probabil cu premierul Marcel Ciolacu în turul doi. Este „un rezultat care a cutremurat peisajul politic al ţării”, adaugă AP, preluată de News.ro. 

“Un populist de extremă dreapta puţin cunoscut a trecut în frunte la alegerile prezidenţiale din România, arată datele electorale, şi se va confrunta probabil cu premierul de stânga Marcel Ciolacu în turul doi, peste două săptămâni, un rezultat care a cutremurat peisajul politic al ţării.

Georgescu, 62 de ani, a candidat independent şi nu era foarte cunoscut. El a depăşit majoritatea sondajelor locale, provocând o undă de şoc în mediul politic românesc în timp ce urca în top”, scrie AP, preluată de News.ro.

France 24 notează că “un candidat pro-rus şi premierul se vor înfrunta în turul al doilea” al alegerilor prezidenţiale din România şi menţionează că Georgescu îşi datorează scorul campaniei virale de pe TikTok.

“Un candidat pro-rus a reuşit o surpriză în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. Duminică, 24 noiembrie, Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, devansându-l pe premierul proeuropean Marcel Ciolacu.

După numărarea a 98,66% din buletinele de vot, Călin Georgescu a obţinut 22,59% din voturi, faţă de 19,55% pentru Marcel Ciolacu. Dacă această tendinţă se menţine, cei doi bărbaţi se vor confrunta într-un al doilea tur de scrutin programat pentru 8 decembrie, între timp alegerile parlamentare urmând să aibă loc peste o săptămână.

Călin Georgescu îşi datorează scorul unei campanii TikTok care a devenit virală, axată pe necesitatea opririi ajutoarelor pentru Ucraina”, menţionează France24.

“Şoc în România: Călin Georgescu, criticul de extremă dreaptă al NATO, preia conducerea în alegerile prezidenţiale”, a titrat The Guardian după scrutinul de duminică.

“Georgescu, care a numit scutul antirachetă balistic al NATO o „ruşine a diplomaţiei”, se va confrunta probabil în turul doi cu premierul de stânga Marcel Ciolacu.

Un populist de extremă dreapta puţin cunoscut a preluat conducerea în alegerile prezidenţiale de duminică din România, potrivit datelor electorale, şi se va confrunta probabil cu premierul de stânga Marcel Ciolacu într-un al doilea tur de scrutin peste două săptămâni, un rezultat care a zguduit peisajul politic al ţării”, menţionează The Guardian.

“Un candidat de extremă-dreapta conduce şocant în scrutinul prezidenţial din România”, notează şi BBC.

Un politician „de extremă-dreapta, pro-rus, a preluat un avans surprinzător în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, rezultatele preliminare plasându-l pe rivalul său pro-european pe locul al doilea.

Rezultatul solid al lui Georgescu, care nu are un partid propriu şi a făcut campanie în mare parte pe platforma de socializare TikTok, a fost cea mai mare surpriză a alegerilor. El este acum pe cale să îl înfrunte pe Ciolacu în finala pentru preşedinţie de la 8 decembrie.

Aceasta ar reprezenta o dilemă pentru milioanele de români care au votat pentru alţi candidaţi.

O opţiune ar fi să îl susţină pe social-democratul populist Ciolacu, o figură a establishmentului care ar continua calea pro-occidentală a României.

Susţinerea lui Georgescu, care a promis suveranitatea României, este alternativa. Georgescu, care nu aparţine niciunui partid, a jurat, de asemenea, să pună capăt la ceea ce el numeşte servilism faţă de Uniunea Europeană şi NATO, în special în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina. El a condamnat scutul balistic antirachetă al NATO de la Deveselu”, comentează bbc.com.

Iniţial creditat cu un avans important de sondajele de la ieşirea de la urne, liderul social-democrat, în vârstă de 56 de ani, l-a văzut pe rivalul său de extremă dreapta, Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, avansând în cursul serii. După numărarea a 90% din buletinele de vot, primul a obţinut 21,1% din voturi, iar al doilea aproximativ 22%. Dacă această tendinţă se confirmă, cei doi politicieni se vor înfrunta într-un al doilea tur de scrutin programat pentru 8 decembrie, între timp urmând să aibă loc alegeri parlamentare peste o săptămână.

Elena Lasconi, primar de centru-dreapta al unui orăşel din centrul ţării, se află în prezent pe locul al treilea cu 16,6% din voturi, în faţa candidatului naţionalist George Simion (14,5%).

Indiferent de rezultatul votului, „extrema dreaptă este de departe marea câştigătoare a acestor alegeri”, a comentat analistul politic Cristian Pîrvulescu pentru AFP. Extrema dreaptă a obţinut mai mult de o treime din voturi. Potrivit experţilor, ea a beneficiat de pe urma unui climat social şi geopolitic tensionat într-o ţară văzută ca un membru loial al UE şi NATO, situată la porţile Ucrainei. Este o bulversare pentru această ţară de 19 milioane de locuitori, care a rezistat până acum posturilor naţionaliste, diferenţiindu-se de Ungaria şi Slovacia, comentează AFP.

La televiziune, relatează agenţia franceză de ştiri, comentatorii au rămas perplecşi în faţa acestei răsturnări de situaţie, rămânând în acelaşi timp precauţi în aşteptarea numărătorii finale. Ciolacu, care le mulţumise anterior alegătorilor săi pentru un rezultat „limpede”, nu a mai vorbit.

Lasconi, o fostă jurnalistă în vârstă de 52 de ani devenită politician, a îndemnat la prudenţă. „Scorurile sunt foarte strânse, nu este încă momentul să sărbătorim”, a spus ea, deşi credea că s-a calificat pentru turul al doilea.

La extrema dreaptă, liderul partidului AUR, George Simion, şi-a felicitat deja adversarul, declarându-se încântat că un „suveranist” se află în turul doi. Cu discursul său pasional, mistic şi conspirativ, Simion, în  vârstă de 38 de ani, mare fan al lui Donald Trump, era considerat unul dintre favoriţi. Dar, deşi a ştiut să capitalizeze pe suferinţa unei părţi a populaţiei sărăcite de inflaţia ridicată, el a vrut, de asemenea, să proiecteze o imagine de moderat, ceea ce „i-a făcut un deserviciu în cazul celor mai radicali”, spune Pîrvulescu.

Pe de altă parte, Georgescu a cucerit oamenii în ultimele zile cu o campanie TikTok devenită virală, axată pe necesitatea de a opri ajutorul pentru Ucraina. „În seara asta, poporul român a strigat pentru pace. Şi au strigat foarte tare, extrem de tare”, a reacţionat el.

După zece ani la putere, Klaus Iohannis, un susţinător fervent al Kievului, a devenit extrem de nepopular, în special din cauza deplasărilor sale costisitoare în străinătate finanţate din bani publici, aşa că românii au pus ochii pe candidaţi antisistem, pe fondul ascensiunii mişcărilor ultraconservatoare în Europa, explică AFP.

Cristian Pîrvulescu prevede că, susţinută de rezultatele sale bune la alegerile prezidenţiale, extrema dreaptă ar urma să beneficieze de „un efect de contagiune” la alegerile parlamentare de la 1 decembrie. Acest lucru prevesteşte negocieri dificile pentru formarea unei coaliţii. Social-democraţii, moştenitorii fostului partid comunist care a structurat viaţa politică a ţării timp de mai bine de trei decenii, guvernează în prezent în coaliţie cu liberalii din PNL.

Un critic al NATO de dreapta şi premierul de stânga Marcel Ciolacu apar la egalitate după primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, potrivit numărătorii parţiale a voturilor, un rezultat şoc care ameninţă poziţia ferm pro-Ucraina a României, scrie şi Reuters.

După numărarea a aproape 90% din voturi, Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, era la 22%, în timp ce Ciolacu avea 21,7%.

Cu toate acestea, buletinele de vot din diaspora română considerabilă, care nu erau incluse în numărătoarea principală, arătau că politiciana de centru-dreapta Elena Lasconi, în vârstă de 52 de ani, era pe primul loc cu 33,4%, iar Georgescu pe al doilea.

Preşedintele României are un rol semi-executiv care îi conferă controlul asupra cheltuielilor de apărare - probabil o problemă dificilă, în condiţiile în care Bucureştiul se află sub presiune pentru a menţine obiectivele de cheltuieli ale NATO în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ca preşedinte al SUA, încercând în acelaşi timp să îşi reducă un deficit fiscal ridicat, notează Reuters.

Lasconi le-a spus susţinătorilor săi, după publicarea sondajelor la ieşirea de la urne care îi dădeau un mic avans faţă de Georgescu, cu Ciolacu pe primul loc, că este optimistă în ceea ce priveşte accederea în turul doi. „Dar, după cum puteţi vedea, rezultatele sunt foarte strânse, să aşteptăm rezultatele de mâine pentru a ne bucura”, a îndemnat prudentă Lasconi.

Campania s-a axat în mare parte pe costul ridicat al vieţii, România având cea mai mare proporţie de persoane expuse riscului de sărăcie din UE, arată Reuters.

Georgescu este un fost membru proeminent al partidului de extremă dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor. În 2021, el a numit scutul antirachetă al NATO de la Deveselu o „ruşine a diplomaţiei” şi a declarat că Alianţa Nord-Atlantică nu va proteja niciunul dintre membrii săi în cazul în care aceştia ar fi atacaţi de Rusia, notează Reuters.

Lasconi, fostă jurnalistă, s-a alăturat Uniunii Salvaţi România (USR) în 2018 şi a devenit şefa partidului în acest an. Ea crede în creşterea cheltuielilor pentru apărare şi în ajutorarea Ucrainei, iar sondajele sugerează că l-ar învinge pe Ciolacu într-un eventual al doilea tur de scrutin.

„Va fi o confruntare strânsă, cu liderul social-democrat mai vulnerabil la campania negativă din cauza faptului că este un premier în exerciţiu”, a declarat comentatorul politic Radu Magdin.

Notă: procentele indicate în știrile agențiilor străine erau valabile la momentul transmiterii știrilor pe fluxurile lor. Rezultatele alegerilor în timp real pot fi consultate aici