O dispută pe tema limbilor minoritare ar putea amenința alianța dintre Robert Fico și Viktor Orban, scrie POLITICO. Un nou proiect de lege, divulgat de presa locală, interzice folosirea limbilor minoritare în Slovacia, în transportul public, la oficiile poștale sau în meniurile restaurantelor și va majora de 20 de ori sancțiunile pentru nerespectarea legii, până la 15.000 de euro.
Politicienii de opoziție slovaci din Partidul Libertate și Solidaritate (SaS) și Alianța Maghiară critică legea, subliniind că aceasta va dăuna turismului, va reduce competitivitatea Slovaciei și va duce la critici din partea UE.
„Această lege naționalistă a restricționat și încă restrânge în multe cazuri drepturile cetățenilor Republicii Slovace de a difuza și de a primi liber informații în propria limbă și interferează cu libertatea lor de a face afaceri”, a spus deputatul SaS René Parák.
Potrivit opoziției, legislația amintește de guvernul din anii 1990 al fostului prim-ministru autoritar Vladimír Mečiar, care a promovat sentimentul anti-maghiar și a introdus pentru prima dată legea lingvistică. Consiliul Europei a criticat, de asemenea, în ultimii ani, Slovacia pentru că continuă să încalce drepturile populației sale minoritare maghiare.
Dacă legea va trece, relațiile dintre cele două țări – care au înflorit recent sub perspectivele comune de politică externă ale premierului ungar Viktor Orbán și liderului slovac Robert Fico – ar putea deveni rapid foarte reci. Dar nu ar fi prima dată.
În 2009, Slovacia a adoptat un amendament similar care i-a pedepsit pe oficialii de stat pentru utilizarea limbilor minoritare, declanșând o dispută diplomatică cu Ungaria.
Împreună cu partidul naționalist de dreapta Slovac (SNS) – cu care partidul lui Fico a împărțit puterea, la fel ca acum – liderul slovac a alimentat sentimentul anti-ungar, chiar interzicând președintelui ungar să viziteze țara. De asemenea, el a acuzat Fidesz și pe liderul său Orbán, care nu era încă prim-ministru, că reprezintă o „amenințare” pentru Slovacia.
Doi ani mai târziu, Orbán a oferit cetățenia maghiară minorităților care trăiau în Slovacia, ceea ce l-a determinat pe Fico să interzică cetățenia dublă.
Ministrul Culturii, Martina Šimkovičová, de la SNS, care a susținut cea mai recentă idee de întărire a legii existente, a negat acuzațiile că legea vizează minoritățile, argumentând că scopul ei este protejarea limbii slovace.
Ministrul maghiar de externe Peter Szijjártó a declarat că a primit o „garanție” de la Președintele Parlamentului slovac, Peter Žiga, că orice modificare viitoare a legii lingvistice nu va restrânge drepturile minorității maghiare din Slovacia.
„Cu siguranță, suntem în consultare constantă cu conducerea recent aleasă a partidului care reprezintă maghiarii care locuiesc în Slovacia – Alianța Maghiară”, a declarat Szijjártó la o conferință de presă luni, după întâlnirea sa cu Žiga.
Comentariile lui Szijjártó semnalează că Ungaria monitorizează îndeaproape modificarea. Dacă va trece, este de așteptat să intre în vigoare vara viitoare.
János Fiala-Butora, avocat pentru drepturile omului cu specializare pe minorități etnice la Universitatea din Galway, a spus că proiectul de lege este „îngrijorător”. „Restricționează sever utilizarea limbilor minoritare, ceea ce în cazul Slovaciei înseamnă mai ales folosirea limbii maghiare”, a spus el.
„De exemplu, șoferii de autobuz, conducătorii de trenuri, lucrătorii oficiilor poștale nu vor putea folosi deloc limba maghiară”, a adăugat Fiala-Butora, explicând că toate indicatoarele publice – pe și în magazine, restaurante, pe străzi – vor trebui să aibă trecut mai întâi un text slovac și cu un font mai mare, ceea ce înseamnă că o mulțime textul în limba maghiară va fi pur și simplu eliminat.
Potrivit celui mai recent recensământ din 2021, în Slovacia trăiesc aproximativ 420.000 de maghiari, reprezentând aproximativ 8% din populație și reprezentând cea mai mare minoritate din țară.