Pentru a-l sprijini pe Mark Rutte la șefia NATO, Slovacia a cerut din partea alianței să-i furnizeze un nou sistem anti-aerian, după ce țara l-a oferit Ucrainei pe singurul pe care-l avea, în timpul guvernului trecut. Anunțul a fost făcut de președintele țării, Peter Pellegrini.

În schimbul susţinerii lui Rutte, Slovacia a tranzacționat obținerea unui sprijin pentru apărarea antiaeriană, după ce guvernul precedent a donat Ucrainei singurul sistem antiaerian S-300 de care dispunea Slovacia, iar statele aliate şi-au retras bateriile Patriot amplasate temporar în această ţară.

Pellegrini a menţionat că Slovacia şi-ar fi dorit un secretar general al NATO mai apropiat „geografic” de Europa Centrală şi de Est, precum preşedintele Klaus Iohannis dar „în urma consultărilor cu ambii candidaţi şi după consultarea premierului Robert Fico şi a guvernului slovac, Slovacia îşi poate imagina să-l susţină pe premierul Mark Rutte” pentru a fi ales secretar general al NATO.

Preşedintele slovac a insistat asupra faptului că această susţinere este însoţită de solicitarea ca Mark Rutte să facă, din poziţia de secretar general al NATO, demersurile pentru asigurarea protejării spaţiului aerian al Slovaciei.

„Slovacia nu mai are astăzi niciun sistem de apărare antiaeriană, de acea am discutat cu Rutte despre situaţia în care, dacă este ales secretar general al Alianţei, să facă eforturile pentru asigurarea protecţiei şi apărării spaţiului aerian al Slovaciei - cel puţin până când Slovacia va putea să-şi asigure cu capacităţi proprii protejarea spaţiului aerian. Rutte şi-a exprimat disponibilitatea de a soluţiona această problemă în viitor”, a declart Pellegrini.

„Vom solicita NATO să găsească undeva în statele membre un sistem antiaerian” care să poată fi amplasat în Slovacia până când această ţară va dispune de propriul sistem, a completat preşedintele slovac.

El a mai precizat că i-a cerut lui Rutte să aibă în vedere principiul geografic în ocuparea posturilor la nivelurile inferioare celui de secretar general al NATO.

Rutte a avut, luni, o discuţie la Bruxelles şi cu Viktor Orban, care până în prezent a refuzat să-l susţină pentru postul de secretar general al NATO, după ce Rutte a declarat în urmă cu trei ani că Ungaria trebuie să fie „pusă în genunchi”, şi această ţară „nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană”, după ce Ungaria a adoptat o lege anti-LGBT despre care a susținut că are ca scop „protejarea minorilor”.

În urma discuţiei de luni, Viktor Orban şi-ar fi ridicat obiecţiile faţă de candidatura lui Rutte şi nu i-a mai cerut acestuia să prezinte scuze pentru declaraţia din 2021.

Dacă relatările presei olandeze se confirmă, Rutte ar mai avea nevoie doar de sprijinul României pentru a obţine consensul asupra numirii sale în postul de secretar general al NATO.