Aproape 70% dintre elevii bucureşteni au consumat alcool, 37% s-au îmbătat cel puţin o dată, 39% dintre respondenţi au fumat, 45% au fumat ţigări electronice şi aproape 15% au consumat diferite substanţe interzise, relevă un studiu amplu făcut de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB) în 60 de licee din Capitală pe un eşantion de peste 8.000 de elevi de clasa a X-a, cu vârste de 15 şi 16 ani. Chestionarul care a stat la baza studiului a fost aplicat în intervalul octombrie-decembrie 2024 şi a avut ca scop oferirea unei imagini clare asupra consumului de substanţe în rândul adolescenţilor bucureşteni. Acest studiu va sta la baza metodologiilor pe care autorităţile locale le vor elabora şi implementa pentru prevenirea consumului de substanţe interzise şi îmbunătăţirea vieţii tinerilor, informează Primăria Capitalei, potrivit News.ro.
Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB), a lansat joi, la ARCUB, Raportul de cercetare „Planet Youth 2024 –2025”, care oferă o imagine clară asupra consumului de substanţe în rândul adolescenţilor bucureşteni. Acest instrument va sta la baza metodologiilor pe care autorităţile locale le vor elabora şi implementa pentru prevenirea consumului de substanţe interzise şi îmbunătăţirea vieţii tinerilor.
Raportul de cercetare Planet Youth 2024–2025 este rezultatul unui studiu amplu desfăşurat de DGASMB în 60 de licee din Capitală, pe un eşantion de peste 8.000 de elevi de clasa a X-a, cu vârste între 15 şi 16 ani. Chestionarul a fost aplicat în intervalul octombrie-decembrie 2024, fiind culese informaţii relevante despre factorii sociali şi consumul de substanţe în rândul adolescenţilor.
În urma acestei cercetări, au fost reliefate aspecte precum: 68% din elevi au consumat alcool de-a lungul vieţii, 37% s-au îmbătat cel puţin o dată, 39% dintre respondenţi au fumat, 45% au fumat ţigări electronice, 7% au consumat canabis, 4% somnifere sau tranchilizante, 2% etnobotanice, 1% ecstasy, cocaină, amfetamine, catinone, spice - minim o dată în viaţă.
De asemenea, la capitolul consum „băuturi fabricate în casă”, Bucureştiul prezintă o rată de consum semnificativă (44%). 36% dintre elevi au încercat alcool la 13 ani sau mai puţin, 36% beau alcool acasă şi 29% chiar primesc alcool de la un membru al familiei.
Prezent la evenimentul de la ARCUB, Jón Sigfússon, fondatorul Planet Youth, a explicat succesul Islandei în combaterea consumului de substanţe în rândul tinerilor, amintind că în anii '90 Islanda se confrunta cu una dintre cele mai grave situaţii din Europa privind consumul de alcool şi droguri printre adolescenţi.
„Aveam toate «ingredientele» unei strategii clasice: campanii care spuneau tinerilor să spună nu drogurilor, legislaţie restrictivă, centre de tratament. Şi totuşi, problema creştea. Ne-am dat seama că abordarea era greşită. Copiii ştiau că drogurile sunt periculoase - nu aveam o problemă de informare, ci una de mediu şi de responsabilitate. Noi, ca adulţi, ca societate, nu le ofeream un cadru care să-i ţină departe de consum. Aşa a luat naştere modelul Planet Youth, care se bazează pe trei piloni esenţiali”, a explicat Jón Sigfússon.
Potrivit acestuia, primul pilon este utilizarea datelor reale, colectate direct de la adolescenţi, an de an.
„Nu întrebam doar cât de mult beau sau fumează, ci în ce mediu trăiesc, cum sunt relaţiile cu părinţii, dacă au activităţi recreative, cum îşi petrec timpul liber. Doar aşa putem înţelege ce anume duce la consum şi ce poate fi schimbat. Fără aceste date, orice politică e doar o presupunere”, a afirmat fondatorul Planet Youth.
Al doilea pilon, a continuat acesta, o reprezintă implicarea comunităţii, cu precizarea că schimbarea nu poate veni exclusiv de la autorităţi centrale.
„Am lucrat direct cu municipalităţile, cu şcolile, cu părinţii şi organizaţiile locale. Acţiunile trebuie făcute de comunitate pentru comunitate. Când părinţii, profesorii şi liderii locali colaborează, devin o forţă reală de protecţie în jurul adolescenţilor”, a subliniat Sigfússon.
El a completat că al treilea pilon este dialogul constant între cercetători, factori de decizie şi practicieni.
„Dacă aceste trei categorii acţionează împreună, apar rezultatele”, a mai spus fondatorul Planet Youth.
Jón Sigfússon a subliniat că reforma nu a fost făcută peste noapte, ci a reprezentat un proces continuu, care a pornit de la realitatea tinerilor şi a crescut organic. An de an, s-a construit un mediu în care adolescenţii se simt în siguranţă, sprijiniţi şi implicaţi, reuşindu-se, în final, reducerea drastică a consumului de alcool şi droguri.
Directorul deneral al DGASMB, Cosmina Simiean Nicolescu, este de părere că rezultatele cercetării efectuate de DGASMB oferă o bază solidă pentru înţelegerea cauzelor care pot duce la consumul de droguri în rândul tinerilor.
„Ele evidenţiază importanţa mediului familial şi şcolar, a timpului liber şi a relaţiei cu părinţii şi profesorii. Acolo unde adolescenţii nu se simt confortabil sau nu au o bună relaţie cu mediul în care trăiesc şi învaţă, riscul de a dezvolta comportamente de consum creşte. Studiul subliniază şi faptul că obiceiuri aparent minore, cum ar fi utilizarea ţigărilor electronice, sunt deseori trecute cu vederea, dar pot deveni factori favorizanţi ai consumului de substanţe. Timpul petrecut cu familia, sprijinul emoţional, sentimentul de apartenenţă – toate aceste elemente influenţează deciziile adolescenţilor”, a afirmat Cosmina Simiean Nicolescu.
La rândul său, Lucian Judele, city managerul Capitalei, a afirmat că problema consumului de droguri nu se rezolvă dintr-un singur birou sau de către o singură instituţie.
„Este o provocare complexă, care are nevoie de toţi: părinţi, profesori, ONG-uri, administraţie locală, comunitate. Trebuie să lucrăm împreună, fără orgolii, fără pase de responsabilitate, cu ochii pe realitate şi gândul la viitorul copiilor noştri”, a spus Judele.
Planet Youth este un program de prevenire a consumului de droguri care continuă activitatea Youth in Europe - Evidence Based Primary Prevention, fiind considerat unul dintre cele mai mari programe de promovare a unui stil de viaţă sănătos din lume.
Acest program se implementează şi în România începând cu 19 septembrie 2007, când Primarul General al Municipiului Bucureşti a semnat Declaraţia de luptă împotriva consumului de droguri. Programul s-a dezvoltat la nivel internaţional, depăşind graniţele continentului, motiv pentru care denumirea acestuia s-a modificat, începând cu anul 2018, în Planet Youth.
Programul presupune, printre altele, realizarea de cercetări periodice care să stea la baza unor programe de prevenire a consumului de droguri în rândul tinerilor, precum şi să contribuie la elaborarea unor politici publice în acord cu realitatea din teren.
Evenimentul de lansare a Raportului de cercetare „Planet Youth 2024 –2025” a fost organizat de DGASMB, cu sprijinul ARCUB şi al Consulatului Onorific al Islandei la Bucureşti.