Federaţia "Solidaritatea Sanitară", care cuprinde zeci de sindicate din domeniul Sănătății, a anunțat că a comandat o evaluare generală a situaţiei sistemului sanitar, iar rezultatele preliminare arată patru "amenințări grave" la care sunt supuși profesioniștii din domeniu, un motiv pentru care sunt justificate acțiuni de protest.
Reprezentanții federației spun că rezultatele preliminare ale analizei arată că angajații din Sănătate vor fi afectați dacă va fi introdusă impozitarea progresivă și dacă se vor bloca creșterile salariale. Aceștia mai acuză faptul că reprezentații sindicali nu sunt incluși în discuțiile privind elaborarea strategiilor din Sănătate, inclusiv cele care se bazează pe finanțare prin PNRR și că se întârzie semnarea contractul colectiv de munca la nivel de sector Sănătate.
Sindicaliștii spun că introducerea impozitării progresive i-ar afecta, în primul rând, pe medicii care efectuează gărzi în afara normei.
"O astfel de măsură ar afecta în mod direct și rapid medici care efectuează gărzile din afara normei de bază prin scăderea (suplimentară) a veniturilor aferente activității profesionale din linia de gardă. Există o probabilitate foarte mare ca adoptarea unei astfel de măsuri să determine reluarea protestelor pe modelul celor din vara anului 2016 (refuzul de a efectua gărzile suplimentare din partea unui mare număr de medici), de data aceasta cu caracter spontan", se arată într-un comunicat al Federației "Solidaritatea Sanitară".
Sindicaliștii spun că o blocare a creșterilor salariale ar echivala cu o scădere a veniturilor pentru personalul din spitale, în condițiile creșterii inflației.
"Această măsură afectează toate categoriile de angajaţi. (...) În cazul medicilor care efectuează gărzile suplimentare normei de bază efectele aceste măsuri au un impact negativ suplimentar, determinat în special de faptul că la ora actuală activitatea medicilor desfăşurată în timpul gărzilor suplimentare nu este recunoscută efectiv (de facto) drept timp de muncă, prin faptul că nu este recompensată cu un salariu, ci cu ceea ce este considerat a fi un spor", se arată în comunicatul Federației. "Mai exact, deşi medicii desfăşoară gărzile suplimentare în baza unui contract individual de muncă (suplimentar faţă de cel de la norma de bază), ca urmarea a Deciziei nr. 59/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie drepturile salariale aferente acestei activităţi nu sunt considerate ca făcând partea (în majoritatea lor) din categoria salariilor de bază, ci din cea a altor drepturi salariale care fac parte din salariul brut. Cu alte cuvinte, din punct de vedere juridic medicii care efectuează gărzile suplimentare sunt într-o situaţie asemănătoare cu cea din prima parte a anului 2016 (gărzile nu erau considerate timp de lucru, ci erau plătite doar cu ceva suplimentar normei de bază), fiind îndreptăţiţi la acţiuni similare. Legitimitatea nemulţumirii (şi implicit a acţiunilor) este dată de faptul că această situaţie încalcă în mod flagrant interpretarea dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prevederilor Directivei UE nr. 88/2003", se arată în comunicat.
Sindicaliștii reclamă faptul că nu au fost chemați la discuțiile privind elaborarea strategiilor privitoare la Sănătate, în special în ceea ce privește proiectele finanțate prin PNRR.
"Ministerul Sănătăţii a refuzat să respecte condiţiile obligatorii de dialog social pe această temă. În lipsa unor modificări ale strategiilor în acord cu interesele angajaţilor şi cu dovezile existente, viitorul profesioniştilor din sănătate este ameninţat, odată cu ei urmând să fie afectaţi şi pacienţii", se arată în comunicat.
Sindicalștii reclamă și faptul că nu a fost finalizat încă contractul colectiv de muncă.
"În condiţiile în care finalizarea şi semnarea acestuia întârzie în continuare, lipsind de drepturi tot mai mulţi angajaţi, rezultatul îl constituie amplificarea nemulţumirilor profesioniştilor din sănătate. Unul dintre efectele acestor întârzieri semnificative îl constituie creşterea continuă a gradului de epuizare a angajaţilor, cauzată de pierderea drepturilor ce au ca obiectiv recuperarea capacităţii de muncă. Acest efect este cu atât mai amplu în cazul angajaţilor care desfăşoară activitate (în interes public) în baza mai multor contracte individuale de muncă, cel mai evident fiind cazul medicilor care desfăşoară gărzile suplimentare normei de bază", se precizează în comunicat.
Federaţia "Solidaritatea Sanitară" a adăugat că aceste analize vin să pregătească şi să însoţească acţiunile de protest din viitor.