Impozitarea tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă cu contribuţia la asigurările sociale de sănătate, în plus faţă de impozitul pe venit, va avea efecte negative asupra veniturilor tuturor categoriilor sociale, atenţionează reprezentanţii CNSLR-Frăţia printr-o scrisoare deschisă transmisă premierului şi miniştrilor Finanţelor şi Muncii.

„În scopul reducerii deficitului bugetar, în ultimul timp, în spaţiul public, se discută, pe lângă alte măsuri, despre aceea a includerii în pachetul de majorări de taxe şi impozite pe care îl pregăteşte Guvernul României, şi a impozitării tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă, cu contribuţia la asigurările sociale de sănătate, în plus faţă de impozitul pe venit care se aplică în prezent acestor bilete de valoare. În opinia tuturor federaţiilor membre ale CNSLR- Frăţia, măsura impozitării cu CASS va avea efecte negative asupra veniturilor tuturor categoriilor sociale”, se menţionează în scrisoare, conform Agerpres.

Sindicaliştii susţin că actualul context inflaţionist, care pune presiune enormă pe cei cu venituri mici şi foarte mici, nu justifică în niciun fel supra-impozitarea unui instrument care are şi un pronunţat caracter social, salvând cheltuieli importante la nivelul unor categorii de angajaţi care nu pot, din veniturile lor foarte scăzute, să îşi asigure o masă corespunzătoare pe perioada petrecută la muncă. 

De asemenea, prin supra-impozitarea tichetelor de masă, se va diminua drastic interesul sectorului privat pentru această facilitate, iar cei care vor avea cel mai mult de suferit vor fi angajaţii. 

„Sistemul de beneficii extra-salariale acordate angajaţilor are avantaje majore tocmai pentru că este adoptat, în forma actuală, de mulţi actori din economie. Un exemplu în acest sens, 9 din 10 angajatori apreciază avantajele fiscale ale biletelor de valoare, în forma în care sunt ele acum. În prezent, în România, 90.000 de companii angajatoare folosesc sistemul de beneficii extra-salariale şi produse asociate acestuia şi peste 4 milioane de salariaţi beneficiază de această formă de beneficiu extrasalarial. 

Învederăm faptul că acest tip de instrument financiar este astăzi folosit în majoritatea ţărilor dezvoltate, el există şi se dezvoltă tocmai pentru că are în spate un stimulent fiscal evident (deduceri fiscale importante fără de care nu s-ar justifica existenţa lor). Totodată, sunt foarte multe ţări (de exemplu, Austria, Belgia, Franţa, Grecia sau Italia) care nu impozitează tichetele de masă, acestea fiind deductibile fiscal 100%”, menţionează sursa citată. 

Reprezentanţii CNSLR Frăţia semnalează că toate studiile realizate până în prezent cu privire la impactul macroeconomic al sistemului de tichete au arătat că acestea, pe lângă veniturile directe pe care le generează la bugetul de stat, au un efect multiplicator în economie. 

Astfel, conform studiului realizat de Academia Română, încasările anuale la bugetul de stat generate de tichete sunt între 2,3 miliarde lei şi 3,1 miliarde lei, încasările anuale ca impozite pe venitul personal, generate de funcţionarea tichetelor, se cifrează între 712 milioane lei şi aproape 930 milioane lei. 

Totodată, tichetele îşi aduc contribuţia la veniturile fiscale încasate la bugetul general consolidat în proporţii anuale cuprinse între 1,62% şi peste 2%. Circa 2/ 3 din bunurile şi serviciile achiziţionate din industriile relevante pe baza tichetelor se adresează ofertei interne, ceea ce conduce la stimularea eficientă a producţiei autohtone de bunuri şi servicii de consum curent. 

„În situaţia reducerii volumului de tichete din piaţă, ca urmare a implementării măsurii de taxare suplimentară a tichetelor (aşa cum arată studiile din alte ţări de mai sus), pe lângă diminuarea veniturilor directe ale statului ce ar putea fi încasate ca aplicare a taxării, se vor diminua şi toate sumele colectate ca urmare a efectului multiplicator al sistemului de tichete”, susţin sindicaliştii.