Siegfried Mureșan a vorbit joi, în exclusivitate la „Interviurile Digi24.ro”, despre aderarea României la spațiul Schengen, zonă despre care președintele Iohannis a declarat că „aproape nu mai există”. Europarlamentarul a spus că „spațiul Schengen sigur că trebuie să fie modernizat, să fie reformat”, dar România vrea să adere cât mai curând. Referindu-se la orizontul de timp în care ar putea avea loc aderarea, Mureșan a spus, referitor la sfârșitul anului 2023, că „rămâne de văzut”. „Fie la finalul acestui an, sau începutul anului următor, fie la începutul anului 2025. Nu cred că se pune problema unei amânări spre 2026. Sunt convins că vom adera înainte”, a precizat europarlamentarul.

Alexandru Rotaru, jurnalist Digi24.ro: Tot astăzi, președintele Iohannis a vorbit și despre spațiul Schengen care, „aproape că nu mai există”, și se întreba, cumva retoric, dacă „vrem să mai intrăm într-un acord care nu mai funcționează?”. Și-a abandonat România obiectivul de a adera la spațiul Schengen?

Siegfried Mureșan, europarlamentar, vicepreședinte PPE: Am urmărit atent declarația președintelui Iohannis. A spus mai multe lucruri importante. În momentul de față, 26 dintre cele 27 de state membre ale UE, plus Comisia Europeană și Parlamentul European susțin aderarea României la spațiul Schengen.

România a procedat corect, de la ultimul vot din JAI, făcând eforturi mari pentru a păstra sprijinul pe care l-am mobilizat.

Vedem în momentul de față, că izolată pe plan european este Austria, nu România. Izolat este singurul stat care se opune, și vedem că Austria se opune în mod nejustificat. Austria spune că are o problemă cu migrația, dar noi nu suntem cauza acelei probleme. Austria spune că are nevoie de ajutor pe migrație, UE îi dă ajutor, Austria nu schimbă poziția. Austria spune să ne ocupăm de controlul frontierei externe, noi am făcut un proiect pilot privind controlul la frontiera externă a României, împreună cu Comisia Europeană, iar Comisia a spus că fost implementat perfect, exemplar, Austria tot nu-și schimbă poziția.

Deci, câteodată mi se pare că de la Viena vine mereu același răspuns, indiferent câte eforturi facem noi, e clar că poziția Austriei este una nejustificată.

Vedem, de asemenea, că a existat un flux mai mare de migranți, atât dinspre Ucraina, cât și dinspre Orientul Mijlociu, pe o perioadă limitată. Temporar, unele state membre au introdus controale la frontieră. Acestea sunt limitate pentru o perioadă de 6 luni. Sper să fie eliminate cât de curând. Deci, da, spațiul Schengen sigur că trebuie să fie modernizat, să fie reformat. Pe termen lung este un proiect - exact cum a spus președintele României -, care se dorește cu reguli mai clare, ce facem dacă o persoană intră ilegal în UE... Deci până nu se fac aceste clarificări...

Este evident că noi vrem în continuare să aderăm la spațiul Schengen, fiindcă el e bun așa cum este, și după ce se vor face aceste clarificări, lucrurile vor fi și mai clare. Obiectivul nostru este să aderăm.

Alexandru Rotaru: Avem șanse în 2023?

Siegfried Mureșan: Asta rămâne de văzut. Știm că toate celelalte state în afară de Austria ne susțin și vedem prim-miniștrii tuturor celorlalte state că își exprimă acest sprijin. Sper ca Austria să își modifice acest veto nejustificat, sper să o facă înainte de a avea alegeri parlamentare anul următor, sper să nu fie nevoie ca acest cancelar să piardă alegerile pentru ca noi să putem intra în spațiul Schengen.

Alexandru Rotaru: V-am întrebat asta, pentru că dumneavoastră ați spus, tot la „Interviurile Digi24.ro”, că anul 2024 este compromis din punct de vedere al negocierilor, din cauza schimbărilor politice care vor urma. Drept pentru care 2025, 2026 poate că ar fi cel mai optimist orizont?

Siegfried Mureșan: Ce am spus atunci, și ce repet acum, este că îndeplinim toate condițiile, ca atare, acum este în continuare un moment care se justifică să aspirăm la aderarea la spațiul Schengen, la finalul acestui an, sau la începutul anului următor, după care se intră în campanie pentru alegerile europarlamentare. Deci, pe durata anului 2024, decizia instituțiilor europene într-un domeniu cheie ar fi mai dificilă.

Deci, fie la finalul acestui an, sau începutul anului următor, fie la începutul anului 2025. Nu cred că se pune problema unei amânări spre 2026. Sunt convins că vom adera înainte.

Alexandru Rotaru: Deja sunt schimbări de natură politică la vârful guvernelor europene, ultimul caz este cel al premierului Fico, din Slovacia, care nu știm cât ar fi de acord cu pozițiile aneterioare ale guvernului Slovaciei. De aceea ne întrebăm cât de mult ne-ar putea afecta noul mozaic politic la nivelul UE?

Siegfried Mureșan: La alegerile care s-au desfășurat în state membre UE în ultimele săptămâni, rezultatele au fost de genul „una caldă una rece”. În Polonia, alegerile au fost câștigate de coaliția condusă de Donald Tusk, fost premier al Poloniei, fost președinte al Consiliului European, prieten al României, o știm cu toții, un lider pro-european.

Cea rece, a fost că în Slovacia, un stat mai mic din regiune, un lider de stânga, dar populist, extremist, anti-european a câștigat alegerile, iar acum face declarații rău intenționate. Urmează să vedem câte dintre aceste declarații se vor concretiza.