Sfânta Parascheva este una dintre cele mai îndrăgite sfinte creștine din calendarul ortodox. Sărbătoarea închinată Cuvioasei din 14 octombrie este cinstită an de an printr-un pelerinaj religios la Catedrala Mitropolitană din Iași. Care sunt tradițiile urmate astăzi de Sfânta Parascheva.

Informații despre viața Sfintei Parascheva sunt puține și au apărut cu mult după perioada în care a trait. Prima mențiune în limba română în care sunt informații despre Cuvioasa Parascheva apare în “Cartea Românească de la învățătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”, apărută în Iași, în anul 1643.

Cuvioasa Parascheva s-a născut la Epivat, (astăzi Selimpașa, Turcia) la sfârșitul secolului al X-lea, din părinți creștini, cu situație bună financiară.

Potrivit unor mărturii târzii ale oamenilor, Sfânta mergea la biserică de la vârste fragede și, pe când avea doar 10 ani, auzind în biserică Evanghelia după Marcu, versetul „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), Cuvioasa a început să împartă hainele pe care le purta tuturor oamenilor nevoiași. Astfel, a devenit un obicei să ofere oamenilor haine și să ajute în orice moment, contrar opiniilor părinților ei.

Potrivit însemnărilor care au fost preluate și în sinaxarele bisericești (cărțile care cuprind viețile sfinților), după ce i-au murit părinții Sfintei, aceasta a împărțit nevoiașilor toată averea care i se cuvenea din familie.

A avut o viață grea, plină de încercări, a stat la Constantinopol, apoi la Heracleea, în apropierea Mării Negre, la Ierusalim și în pustiul Iordanului. Sfârșitul vieții a găsit-o în locurile natale, în localitatea de baștină, fără ca nimeni să o recunoască.

După ani de chinuri, post și suferință fizică, Parascheva a murit în Epivat și a fost înmormântată ca un strain, fără ca mormântul să îi fie cunoscut mulți ani care au urmat.

Descoperirea trupului sfințit a fost o întâmplare miraculoasă, generată de moartea unui marinar în timp ce naviga alături de alți camarazi. Aceștia din urmă au decis să îi arunce celui decedat trupul în mare, iar valurile au adus la mal corpul marinarului.

Un călugăr a descoperit trupul neînsuflețit al marinarului și s-a hotărât să sape o groapă pentru a-l înmormânta. Când au săpat, au descoperit trupul întreg, fără urme, al unei femei. Călugărul împreună cu alți creștini au depus trupul marinarului lângă cel al femei și au plecat.

Potrivit scrierilor bisericești, peste noapte, în visele unuia dintre credincioși pe nume Gheorghe, și al unei femei, a apărut însăși Sfânta Parascheva, în chip de împărăteasă, care a cerut ca trupul ei să fie mutat la loc de cinste.

Atunci, credincioșii au dus trupul Cuvioasei în biserica Sfinții Apostoli din Epivat. Aici, vreme de 200 de ani au stat moaștele Cuvioasei, urmând ca mai târziu, din cauza schimbărilor politice din Imperiul Bizantin, racla sfântă să fie mutată în mai multe zone din imperiu.

Moaștele au ajuns la Tărnovo (un oraș istoric din Bulgaria), apoi la Belgrad, Constantinopol și mai multe biserici din oraș. Vasile Lupu, citirorind la Iași, la “Biserica Sfinții Trei Ierarhi”, a făcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaștele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iași.

Moastele Cuvioasei Parascheva au fost aduse in Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) si asezate pe 14 octombrie 1641, in Manastirea „Sfintii Trei Ierarhi“. In anul 1887, moastele Sfintei au fost mutate in Catedrala Mitropolitana din Iasi, potrivit crestinortodox.

Pelerinajul de la Iași a devenit unul dintre cele mai importante evenimente religioase din România, care se desfășoară anual în luna octombrie.

Anul acesta, cu ocazia prăznuirii Cuvioasei, sute de mii de credincioși au ajuns la Iași pentru Pelerinajul de Sfânta Parascheva 2024, pentru a se închina la moaștele Sfintei. În acest an, la Catedrala Mitropolitană sunt aduse de pe Muntele Athos și Moștele Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon.

„Anul 2024 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept «an omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor şi an comemorativ al tuturor Sfinţilor tămăduitori fără de arginţi». Aşadar, am dorit să oferim pelerinilor ce vor poposi la Iaşi în miezul lunii octombrie bucuria de a se întâlni cu un sfânt taumaturg, adică unul prin care Dumnezeu săvârşeşte vindecări şi aduce multă alinare celor afectaţi de felurite boli”, au precizat reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

„În credința populară, românii au creat multe tradiții și obiceiuri, legi ale pământului le numim noi. Sunt frumoase aceste obiceiuri, au farmecul lor, dar nu sunt legi ale credinței sau bisericii, țin mai mult de etnografie și folclor", a declarat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București.

Numită „luminătoarea casnică a Moldovei”, se spune că Sfânta Parascheva protejează femeile căsătorite şi le ajută la naştere.

În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. 

De Sfânta Cuvioasa Parascheva se impart alimente celor nevoiași și se dau pachete de pomană în amintirea celor dragi, care nu mai sunt printre noi.

Ziua Sfintei Parascheva este şi zi de pomenire a celor trecuţi în „Lumea Neîntoarcerii”. Cu acest prilej, se dau de pomană pâine din grâul nou şi must dulce, dar și fructele toamnei precum nuci, gutui, struguri, pere.