Transfăgărășanul (DN7C), unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din lume, va fi redeschis circulației în vara anului 2025, conform calendarului obișnuit. În prezent, acest tronson este închis circulației între 20 octombrie și 1 iulie din cauza riscului de avalanșe și a condițiilor meteorologice nefavorabile din Munții Făgăraș.
Potrivit actului normativ 615/2020 privind circulația rutieră pe drumurile montane: Drumul Național - DN 7C “Transfăgărășan” și Drumul Național DN 67 C “Transalpina”, tronsonul este închis circulației între 20 octombrie și 1 iulie. Perioadă de deschidere este influențată de condițiile meteorologice, în special de persistența zăpezii la altitudini mari, cum ar fi zona Bâlea Lac, unde șoseaua atinge altitudinea maximă de 2042 metri.
Pentru sezonul estival 2025, Transfăgărășanul va fi deschis conform calendarului obișnuit, din luna iulie. Începând cu 12 Noiembrie 2024, tronsonul de circulație a fost închis pe secțiunea alpină dintre Bâlea Cascadă și Piscul Negru.
În prezent, Transfăgărășanul este închis parțial și nu se pot trece munții. Din nord, se poate merge cu mașina până la Bâlea Cascadă, iar de acolo se poate merge cu telecabina până la Bâlea lac.mPorțiunile de drum deschise sunt riguros menținute chiar și pe timp de iarnă, fiind deszăpezite de mai multe ori pe zi.
Singura porțiune periculoasă pe acest traseu este de la Conacul Ursului până la Cabana Capra, unde pot apărea avalanșe. Această secțiune este deschisă fizic (nu există barieră) însă este închisă tehnic (cu indicator), potrivit Transfagarasantravel.
Momentan, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu a anuțat data la care se reia circulația pe Transfăgărășan.
Transfăgărășanul (DN7C) a fost construit între anii 1970 - 1974, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu. Scopul inițial nu a fost turistic, ci strategic, un drum forestier ce avea să lege Muntenia de Transilvania. După invazia Cehoslovaciei de către trupele sovietice în 1968, Ceaușescu a dorit o rută militară rapidă care să traverseze Munții Carpați în caz de invazie.
Titularii de investiție au fost Ministerul Economiei Forestiere și al Materialelor de Construcții pe versantul nordic și Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor pe versantul sudic, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, ca element de execuție, pentru întregul traseu. În mod special tunelul de la cota 2042 a fost încredințată Ministerului Energiei Electrice.
Proiectul a fost adaptat de mai multe ori pe parcurs, după ce lucrările de construcție începuseră efectiv. Dacă în etapa inițială se prevedea ca drumul să aibă o singură bandă de circulație, plus acostament, iar traseul din jurul lacului Vidraru să urmărească malul vestic, în primăvara lui 1971 proiectul se schimbă radical.
Transfăgărășanul devine drum național de zonă montană, cu două benzi de circulație, lățime minimă de șase metri, acostament de un metru pe toată lungimea, cu supra-lărgiri și supra-înălțări în curbe.
În prezent, Transfăgărășanul este recunoscut ca una dintre cele mai spectaculoase șosele montane din lume. În 2009, emisiunea britanică Top Gear a numit traseul "cel mai frumos drum din lume"/ ”Cea mai uimitoare șosea pe care am văzut-o vreodată!”, aducându-i notorietate internațională.
Drumul se întinde pe o lungime de aproximativ 151 de kilometri, între comuna Bascov (județul Argeș) și Cârțișoara (județul Sibiu). Cea mai spectaculoasă porțiune, între Bâlea Lac și barajul Vidraru, urcă la o altitudine de 2.042 metri, făcând din Transfăgărășan al doilea cel mai înalt drum rutier din România, după Transalpina.
Vara se poate ajunge până la Bâlea lac cu mașina, de la 1 iulie și până cel târziu la 1 noiembrie. Tot restul anului, Transfăgărășanul este închis oficial pe sectorul de drum cuprins între kilometrul 104 (Piscu Negru - județul Argeș) și kilometrul 131 (Bâlea Cascadă - județul Sibiu), pe celelalte porțiuni circulația fiind permisă, cu excepția situațiilor când vremea este nefavorabilă. Fizic, drumul este blocat doar de la Cascada Bâlea până Bâlea Lac, în rest el este accesibil pentru personalul autorizat care face întreținerea drumului.
Pe parcursul traseului, turiștii pot vizita obiective precum:
Munții Făgăraș reprezintă cea mai impunătoare și spectaculoasă secțiune a Carpaților românești, fiind adesea considerați „coloana vertebrală” a acestui lanț muntos. Cu o suprafață de aproximativ 2.800 de kilometri pătrați, acești munți domină relieful României prin masivitate, înălțime și întindere.
Cresta lor principală se desfășoară pe o lungime de circa 70 de kilometri, de la est la vest, într-o succesiune de vârfuri care depășesc frecvent altitudinea de 2.000 de metri, oferind peisaje alpine de o frumusețe rară și provocări memorabile pentru pasionații de drumeții și alpinism.