Serviciul de informatii externe al Rusiei acuza trei tari occidentale ca au ajutat Ucraina sa atace in Kursk

Serviciul de informatii externe al Rusiei acuza trei tari occidentale ca au ajutat Ucraina sa atace in Kursk

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2024-08-21 15:55:19
Sursa:

Serviciul de informatii externe al Rusiei acuza trei tari occidentale ca au ajutat Ucraina sa atace in Kursk Imagine

Incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk a fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Marea Britanie şi Polonia, scrie miercuri ziarul Izvestia, citând serviciul rus de informaţii externe (SVR).

Ucraina a lansat atacul său surpriză asupra regiunii ruse pe 6 august, cea mai mare invazie pe teritoriul Rusiei de după Al Doilea Război Mondial, într-o operaţiune despre care Kievul susţine că este menită să ducă la crearea unei zone tampon şi să erodeze maşina de război rusă.

„Operaţiunea forţelor armate ucrainene în regiunea Kursk a fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Regatul Unit şi Polonia”, a titrat Izvestia, citând serviciul de informaţii externe.

„Unităţile implicate în ea au trecut printr-o perioadă de coordonare de luptă în centre de instruire din Regatul Unit şi Germania”, a mai precizat sursa citată, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

Serviciul rus de informaţii externe a mai precizat pentru Izvestia că are „informaţii demne de încredere” pentru a-şi susţine acuzaţiile, dar nu a furnizat nicio dovadă în acest sens.

Casa Albă a afirmat anterior că SUA nu a fost notificată în prealabil de Kiev că plănuieşte o incursiune militară în regiunea Kursk.

În timp ce Rusia continuă să avanseze în estul Ucrainei, Kievul a anunţat marţi că forţele ucrainene au ocupat 1.263 kmp din regiunea Kursk şi 93 de aşezări, date pe care Reuters susţine că nu le poate verifica independent.

Citește și: Medvedev, scos din minți de ofensiva ucraineană în regiunea Kursk. „Toată lumea recunoaşte realitatea situaţiei”

Citește mai multe despre:

Europarlamentara letonă Tatjana Zdanoka, acuzată că a spionat pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei de la preluarea primului mandat în legislativul european, a dat asigurări, marţi, în faţa colegilor săi că este un agent, dar un agent al păcii şi pledează pentru o Europă fără fascism. Ea nu a comentat explicit informațiile privind contactele sale cu FSB, transmite EFE, dar a recunoscut că a corespondat între 2004 și 2013 cu o persoană care s-a dovedit ulterior a fi agent FSB, negând că ar fi știut despre legăturile acestei persoane cu serviciile secrete de la Moscova. Dezvăluirile privind conexiunile sale cu Rusia nu sunt o noutate pentru cei din Letonia, eurodeputata fiind cunoscută drept agent de influență al Kremlinului încă de când a intrat pe scena politică, la finele anilor '80."Da, sunt un agent: un agent al păcii, pentru o Europă fără fascism, pentru drepturile minorităţilor şi pentru o Europă unită", a spus Zdanoka în prima sa intervenţie publică de la dezvăluirile privind presupusa ei colaborare cu FSB.Într-o dezbatere privind ingerinţele ruse în UE, programată tocmai ca urmare a cazului său, printre altele, europarlamentara letonă şi-a cerut "scuze pentru că nu am fost un agent de succes" şi a susţinut că responsabilii de politică europeană faţă de această regiune "veneau în mod voluntar" la forumurile UE-Rusia pe care ea le organiza şi îi mulţumeau pentru această iniţiativă."În 2004, UE vedea în Rusia un partener strategic. Zece ani mai târziu, a avut loc o schimbare oficială a nomenclatorului în legătură cu Rusia: de la parteneriat şi cooperare la contacte critice", a spus Zdanoka."Chiar şi aşa, insistăm că va fi imposibilă soluţionarea conflictului privind Ucraina dacă UE lucrează împotriva Rusiei. Acum, două decenii mai târziu, lumea pierde şansa la pace", a adăugat ea."Da, eşti o agentă a păcii, la fel ca Putin", i-a replicat sarcastic europarlamentara lituaniană Rasa Jukneviciene, care a intervenit în dezbatere imediat după europarlamentara letonă.Anterior, la sosirea ei în hemiciclu pentru sesiunea de vot, europarlamentara letonă a păstrat tăcerea şi nu a răspuns întrebărilor jurnaliştilor despre contactele ei cu FSB, inclusiv una adresată în limba rusă.Parlamentul European investighează contactele dintre Zdanoka şi FSB de când au devenit publice şi ar putea anunţa sancţiuni împotriva letonei pentru încălcarea codului de conduită al europarlamentarilor în săptămânile următoare, potrivit unor surse parlamentare.Politiciana letonă a recunoscut că a corespondat între 2004 şi 2013 cu o persoană identificată de anchetatori drept agent FSB, dar a negat că ar fi avut cunoştinţă despre legăturile acestei persoane cu serviciile secrete ruseşti.Dezvăluirile despre colaborarea ei cu FSB nu sunt o surpriză pentru cei familiarizaţi cu Letonia, unde a fost văzută ca un agent al influenţei ruse de când a intrat în politică la sfârşitul anilor 1980.De profesie matematician, Zdanoka, care s-a născut la Riga în 1950, a fost membră a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice între 1971 şi 1991 - aspect pe care îl menţionează de altfel pe pagina sa online a Parlamentului European - şi a devenit activă în sprijinirea intereselor Rusiei la începutul anilor 1990, după ce Letonia a devenit independentă.Zdanoka vorbeşte rusă, letonă, engleză şi franceză.

Economie 2024-02-07 17:50:07

Universitatea Johns Hopkins, una dintre cele mai prestigioase universităţi de cercetare medicală din lume, a anunţat joi că va reduce peste 2.000 de posturi la nivel mondial din cauza tăierilor bugetare drastice decise de administraţia Trump, relatează ouest-france.fr.Instituţia a afirmat că reduce 1.975 de posturi în străinătate şi alte 247 în Statele Unite după ce a pierdut 800 de milioane de dolari din subvenţiile federale.De la revenirea sa la putere, Donald Trump a anunţat tăieri drastice în bugetul federal, în special închiderea a numeroase programe desfășurate de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), stârnind temeri de impact major asupra sectorului cercetării ştiinţifice.Această agenţie federală a finanţat în special programe de cercetare privind SIDA şi alte boli infecţioase în întreaga lume.Reducerile de locuri de muncă anunţate joi sunt direct legate de pierderea a "peste 800 de milioane de dolari din finanţarea USAID", a precizat universitatea în comunicatul său, şi ar urma să afecteze activitatea desfăşurată atât în Statele Unite, cât şi în întreaga lume.Reducerile afectează mai multe entităţi ale Johns Hopkins care desfăşoară cercetări şi programe pentru "îngrijirea mamelor şi a bebeluşilor, lupta împotriva bolilor" şi "furnizarea de apă potabilă", a făcut cunoscut universitatea.

Economie 2025-03-14 08:21:24

Economie 2023-11-07 13:20:35

Economie 2023-01-20 11:49:16