Serbia, o ţară complet dependentă de livrările de gaze naturale ruseşti, intenţionează să achiziţioneze gaze din Azerbaidjan în 2023, când estimează că va fi gata şi interconectorul de gaze cu Bulgaria, a declarat marţi ministrul sârb al Energiei, Zorana Mihajlovic, transmite Reuters.

"În prezent negociem cu Azerbaidjanul pentru a rezerva capacităţi de gaze în anul următor pentru că interconectorul de gaze Serbia-Bulgaria va fi finalizat în luna septembrie a anului 2023", a declarat Zorana Mihajlovic, la o conferinţă pe teme de energie, organizată la Sarajevo.

La finele săptămânii trecute, Grecia şi Bulgaria au inaugurat şi ele un interconector de gaze prin care speră să poată contribui la reducerea dependenţei Europei de gazele ruseşti, mai scrie Reuters, citat de Agerpres. Această conductă va transporta gaze din oraşul Komotini din nordul Greciei până în localitatea Stara Zagora din Bulgaria şi va fi conectat la un alt gazoduct care transportă gaze din Azerbaidjan până în Grecia.

"Acest interconector este vital pentru noi, cel mai important lucru pe care Serbia îl face în prezent când vine vorba de diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze", a spus Zorana Mihajlovic.

Ea a adăugat că, după finalizarea interconectorului cu Bulgaria, Serbia va putea să primească şi gaze naturale lichefiate din Grecia.

Serbia, ţară care în 2008 şi-a pus sectoarele petrolului şi gazelor naturale în mâinile unor companii ruseşti, dar care speră totuşi să adere la Uniunea Europeană, a început să fie supusă la presiuni din partea statelor occidentale să îşi alinieze politica externă la cea a blocului comunitar şi să impună sancţiuni Rusiei.

Zorana Mihajlovic a precizat că Serbia nu a discutat o eventuală modificare de proprietar la singura sa companie petrolieră, NIS, la care giganţii ruşi Gazprom Neft şi Gazprom deţin împreună o participaţie majoritară. Grupul rus Gazprom este de asemenea acţionarul majoritar la singurul depozit de gaze din Serbia, potrivit surselor citate.

"Nu ni s-a cerut să facem să facem asta în niciunul din pachetele de sancţiuni. Dar dacă vom ajunge în punctul în care securitatea energetică va fi în pericol, statul va face totul pentru a o proteja", a subliniat ministrul sârb al Energiei.

Zorana Mihajlovic a mai spus că grupul petrolier NIS caută să cumpere ţiţei de la producătorii disponibili, în condiţiile în care petrolul rusesc a fost inclus pe lista produselor vizate de sancţiuni, şi urmează să comande petrol din Irak.

De asemenea, Mihajlovic a adăugat că Serbia trebuie să importe 10% din necesarul său de electricitate, iar în lunile de iarnă acest necesar de importuri creşte până la 20%-30%, când şi preţurile sunt aşteptate să se majoreze cu 15%-20%.

Serbia, care depinde de cărbune pentru producţia a 70% din energia sa electrică, va ajuta compania publică de utilităţi EPS să importe patru milioane de tone de cărbune de care va avea nevoie în primul trimestru al anului următor, a mai spus Zorana Mihajlovic.