Tiraspolul cere organizarea referendumului privind aderarea Republicii Moldovei la Uniunea Europeană şi pe teritoriul regiunii separatiste proruse, care nu este administrat de Chişinău, „pentru a obţine opinia reală a tuturor transnistrenilor”, potrivit unui comunicat transmis vineri de aşa-zisul „minister de externe” al Transnistriei.
„Am aşteptat cu răbdare şi am analizat cu atenţie procesele de pregătire pentru aceste plebiscit, sperând că vocea cetăţenilor care locuiesc în Transnistria va fi de asemenea importantă. (…) Totuşi, după cum vedem, Moldova în toţi aceşti ani acţionează într-un mod standard. (…) Pe parcursul anului trecut, partea moldovenească nu a făcut nici un efort pentru a iniţia un dialog pe tema referendumului. Este evident că Chişinăul nu are nevoie de cetăţenii noştri, nu este interesată de părerea lor”, se spune în comunicatul citat de NewsMaker, informează News.ro.
Potrivit Tiraspolului, Chişinăul a „ignorat poziţia poporului transnistrean, fără măcar a încerca să propună deschiderea secţiilor de votare pe teritoriul Transnistriei”.
„Pentru a obţine opinia reală a tuturor transnistrenilor considerăm că este foarte posibil de a organiza referendumul privind atitudinea faţă de Uniunea Europeană pe teritoriul nostru”, a comunicat aşa-zisul „minister de externe” de la Tiraspol, care susţine că ar fi posibilă desfăşurarea unei astfel de consultări populare pe baza unor „acorduri între părţi, cu participarea observatorilor, inclusiv internaţionali, şi cu dorinţa comunităţii mondiale de a ţine cont de opinia populaţiei din Transnistria”.
În Republica Moldova vor avea loc la 20 octombrie alegeri prezidenţiale concomitent cu un referendum constituţional privind aderarea ţării la Uniunea Europeană.
Autorităţile vor deschide 30 de secţii de votare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care deţin acte de identitate emise de Republica Moldova şi care au drept de vot. Secţiile vor fi deschise în 21 de localităţi din perimetrul Zonei de Securitate, precum şi în municipiul Chişinău.
Referendumul din 20 octombrie va conţine o singură întrebare: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, cu două variante de răspuns: „Da” sau „Nu”.
Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată la UE pe 23 iunie 2022, iar în decembrie 2023 Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare. Înscrierea acestei orientări proeuropene în Constituţie ar garanta menţinerea cursului proeuropean şi ar da o pârghie suplimentară pentru reforme.
Pentru ca rezultatele unui referendum să fie validate, e nevoie ca la urne să vină cel puţin o treime din persoanele înscrise pe listele de vot.
Referendumul din octombrie va fi unul constituţional, la care se decid propuneri ce ţin revizuirea sau modificarea Constituţiei. Dacă mai mult de 50% din alegători se vor pronunţa în favoarea aderării la UE, aceasta direcţie de dezvoltare a ţării va fi introdusă în Constituţie. Dacă, ulterior, s-ar schimba guvernarea, aceasta nu ar putea modifica această prevedere în legea supremă din stat.
Transnistria, care nu este sub controlul Chişinăului şi are o orientare pronunţat prorusă, este interesată de eşuarea acestui referendum.
Deşi un referendum naţional în favoarea UE nu este o condiţie obligatorie în procesul aderării, multe state au organizat un astfel de plebiscit.Treispezece ţări membre ale UE, între care Austria, Finlanda, Polonia, Croaţia sau Letonia, au avut referendumuri pre-aderare. În unele cazuri, referendumurile au fost organizate cu mulţi ani înainte ca ţara să devină membră sau să fie demarate negocierile de aderare.
În România şi Bulgaria, care au devenit membre UE în 2007, procesul de aderare a avut loc prin consens politic, fără să fie organizate consultări ale populaţiei, care sprijinea oricum masiv această direcţie.