Congresul SUA a adoptat sâmbătă un proiect de lege menit să finanţeze guvernul federal până în septembrie şi să împiedice cea mai mare economie a lumii să intre în 'shutdown', ceea ce ar însemna paralizia serviciilor sale publice, relatează AFP, preluat de Agerpres.
Senatorii nu au aprobat proiectul de lege înainte de termenul limită de vineri la miezul nopţii, care ar fi trebuit să declanşeze închiderea. Dar aleşii au convenit în cele din urmă asupra adoptării finale a acestei legi a finanţelor de 1.200 de miliarde de dolari.
"Nu a fost uşor, dar perseverenţa noastră a meritat", a declarat liderul democraţilor din Senatul SUA, Chuck Schumer, după ore de negocieri intense cu republicanii.
"Este bine pentru americani că am ajuns la un acord", a adăugat el, înainte de aprobarea finală a textului.
Această mică întârziere ar trebui să aibă un impact redus asupra ministerelor din SUA, care riscau să fie private de finanţare din cauza lipsei unui acord.
Mai mult decât un mare pericol pentru Statele Unite, aceste răsturnări de situaţie de ultim moment ilustrează haosul care domneşte în Congres.
În ultimul an, instituţia şi-a destituit unul dintre lideri, nu a reuşit să trimită fonduri Ucrainei şi a evitat la limită falimentul celei mai mari economii din lume.
Vineri dimineaţă, votul asupra bugetului federal din Camera Reprezentanţilor, care urma să aprobe la rândul său acest text, a fost scena unor răsturnări de situaţie spectaculoase.
La câteva minute după vot, republicana Marjorie Taylor Greene, care este apropiată de Donald Trump, a declarat că a depus o moţiune pentru a-l demite pe şeful instituţiei, republicanul Mike Johnson, pe care l-a acuzat de "trădare".
O mână de aleşi ultraconservatori îl acuză pe republican, care se află în funcţie din octombrie, că a făcut prea multe concesii bugetare democraţilor.
"Avem nevoie de un nou preşedinte", a declarat politiciana, cunoscută jurnaliştilor pentru excesele, provocările şi remarcile sale insultătoare.
O astfel de lovitură de teatru nu este nouă.
Fostul preşedinte al Camerei, Kevin McCarthy, a fost destituit în urmă cu doar câteva luni, într-un scenariu foarte similar.
Tensiunea din jurul adoptării acestor legi ale finanţelor este de aşa natură încât Statele Unite nu au reuşit până acum să adopte niciun buget pentru 2024 - o situaţie cu care nu se confruntă nicio altă economie globală majoră.
În schimb, au funcţionat luni la rând prin adoptarea de mini-bugete, care expiră după câteva săptămâni, o durere de cap pentru ministerele americane.
Legea va prelungi bugetul SUA până la sfârşitul anului fiscal, pe 30 septembrie.
Acest text de 1.012 pagini, rezultatul unor negocieri foarte dure, conţine măsuri care ar avea repercusiuni puternice în străinătate.
Textul interzice orice finanţare directă din partea Statelor Unite către agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni, UNRWA, care a fost în centrul unei controverse de când Israelul a acuzat 12 din cei 13.000 de angajaţi ai săi din Gaza de implicare în atacul mortal al Hamas din 7 octombrie.
Legea conţine, de asemenea, sute de milioane de dolari pentru Taiwan, dar nu eliberează nicio finanţare pentru Ucraina, deoarece pachetul pentru Kiev face obiectul unor negocieri separate.
Textul conţine şi câteva măsuri legate de imigraţie, subiect exploziv în plină campanie prezidenţială, şi o serie lungă de prevederi care nu ţin neapărat de buget.
De exemplu, li se interzice ambasadelor SUA să arboreze steagul curcubeu, stindardul comunităţii LGBT+, contrar a ceea ce unele dintre ele obişnuiau să facă cu ocazia "Lunii mândriei".
Un text adoptat la 9 martie a făcut deja posibilă finalizarea unei alte părţi a bugetului pentru 2024.